Lumea satului 750x100

update 4 Dec 2020

La Laza, în județul Vaslui livezile câștigă teren

În drum spre vestita, de acum, localitate Pungești, privirea călătorului este atrasă de priveliștea tonică a unei livezi tinere, în contrast cu dealurile golașe din jur.

„În urmă cu douăzeci de ani tot ce vedeți aici arăta ca livada noastră, ne spune domnul ing. Ionel Nistor, administratorul societății comerciale Agrifruct Vaslui. Livezile de altădată au dispărut, iar ceea ce am făcut noi la ferma Laza se vrea, ca să spun așa, un îndemn pentru ca proprietarii din zonă să revină la profesia de pomicultor care altădată a dus faima fructelor vasluiene departe de hotarele țării. Și trebuie să vă spun că și alți colegi au depus eforturi astfel încât putem spune că în această parte de țară livezile câștigă teren.“

Toate acestea însă necesită curaj, perseverență și, sigur, importante investiții, în cazul de față accesarea unor fonduri europene.

„Puteam să fac orice altceva, își amintește domnul ing. Nistor, să-mi aștept pensia într-un birou, dar nu m-am putut dezlipi de profesia de pomicultor de care am fost legat de la terminarea facultății.“

Livadă salvată

În condițiile în care, mai peste tot, livezile erau părăsite sau tăiate, ing. Nistor reușește să-i convingă pe proprietarii a 135 ha de livadă – plantată în 1984 – să încheie contracte de arendă. Astfel a apărut în comuna Muntenii de Jos ferma Secuia. „N-a fost deloc ușor, își amintește interlocutorul meu. Să stai de vorbă cu fiecare proprietar în parte, să investești sume deloc mici pe care trebuie să le împrumuți pentru lucrările de care era nevoie și, mai ales, să-ți respecți cuvântul dat în condițiile în care depindem de natură și nu de puține ori, cu toate eforturile noastre, producțiile au fost mult sub așteptări. Dar, spun eu, am reușit să salvăm livada care an de an ne dă satisfacție nouă și proprietarilor.“

Soluție – fondurile europene

Posibilitatea de a accesa proiecte prin SAPARD a constituit o adevărată gură de oxigen pentru toți cei care visau să investească în agricultură. Între aceștia și inginerul Ionel Nistor care a accesat un proiect pentru înființarea unei plantații unde ne aflăm acum și un altul pentru achiziționarea de utilaje necesare în pomicultură, dar și în cultura mare, societatea arendând și 300 ha teren. Așa a apărut ferma Laza care cuprinde acum 15 ha de cireș, 12 ha de măr, prun și un modern depozit pentru păstrarea merelor pe timpul iernii cu o capacitate de 300 de tone. Valoarea proiectelor se cifrează la 800 mii de euro. „A fost foarte greu, subliniază domnul Nistor. Pentru fiecare proiect am contractat două credite. Inițial, creditele pentru SAPARD erau cu cinci la sută. Cum fondurile pentru această dobândă s-au terminat, am fost nevoit să iau credite în euro la dobânda pieței. Într-un cuvânt, ceea ce am primit ca bani europeni s-au dus la bănci, dar nu se putea altfel.“

Cu toate acestea, ing. Ionel Nistor perseverează. În ziua când ne-am întâlnit definitiva proiectul pentru bani europeni în valoare de 130 mii de euro necesar amenajării fertirigării întregii suprafețe de 35 ha a fermei Laza.

„Nu putem doar să așteptăm ploaia. Fertirigarea ne va da posibilitatea să obținem cantități mai mari de fructe și de o calitate mai bună. Ați văzut livada care chiar în aceste condiții promite o recoltă bună. La cireș, de pildă, aflat în al doilea an de rod, estimez o producție de 150 de tone care va lua calea exportului în Rusia. Din păcate, evenimentele din Ucraina ne pun piedici. Moldovenii, cu care aveam încheiate până acum contracte de export, n-au apărut. Oricum, avem în vedere și posibilita­tea livrării cireșelor și pe piețe din Uniunea Europeană.“

Stelian CIOCOIU