reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Oierii din zona de munte, şcoliți cu bani elvețieni

Oierii din zona de munte sunt școliți cu bani elvețieni în cadrul unui program finanțat de Guvernul elvețian în sumă de 1,5 milioane de franci elveţieni. Banii vor fi folosiți pentru modernizarea unui număr de șase stâne, organizarea de cursuri pentru oieri și chiar realizarea unor schimburi de experiență în străinătate. La final, oierii vor rămâne nu doar cu know-how-ul oferit de elveţieni, ci şi cu echipamentele.

În România există circa 10.000 de stâne, dintre care 6.000 în zona montană, cea mai mare parte a acestora având probleme majore în ceea ce privește igiena, iar situația este cu atât mai gravă cu cât un produs ca să poată să fie vandabil trebuie să fie respectată siguranța alimentară, afirmă Ioan Agapi, directorul executiv al Federației Agricultorilor de Munte Dorna. Proiectul finanțat de elvețieni își propune nu doar să școlească oierii montani, ci și să le faciliteze accesul pe piață, unde cererea de produse tradiționale se menține ridicată.

Partenerii implicați în acest program sunt Federația Agricultorilor de Munte Dorna, Federaţia Oierilor de Munte din România, Fundația Heifer – care se va ocupa de planul de marketing şi management al produselor agricole –, Centrul de Instruire în Agricultură – Agrom.Ro și comunitățile locale. Acesta se derulează în două etape pe parcursul a trei ani, în cadrul Programului de Cooperare Româno-Elveţian Europa extinsă, a cărui valoare totală de finanţare – sunt vizate mai multe sectoare – se ridică la circa 180 milioane de franci elveţieni.

„Avem deja derulate două programe de formare, fiind în curs cel de al treilea. Cele șase stâne au fost alese din județele Vrancea, Suceava, Neamț, Bistrița-Năsăud, Harghita și Mureș“, a declarat Tiberiu Ștef, director Agrom.Ro.

Banii vor fi folosiți pentru realizarea de stâne, saivane, aducțiune apă și îmbunătățirea covorului vegetal, dar și pentru formare profesională, urmând să se organizeze cursuri pe grupe de 20 de oieri. În partea a doua a programului, accentul se va pune pe partea de monitorizare și supraveghere, astfel încât la final, când oierii vor intra în posesia bunurilor, să continue de sine stătător aceste activități.

Stâne modeste

Ovidiu Spânu, director Heifer România, spune că partenerii elvețieni au cerut ca banii să fi folosiți cât mai eficient, nu pentru stâne scumpe, care presupun investiții mari, ci pentru stâne modeste, fără mult inox, placaj cu marmură, ci cu un minim necesar de igienă.

„Aportul elvețian nu este doar de bani, ci și de know-how, o să facem vizite cu fermierii noștri în Elveția, Franța sau Spania, unde oaia de lapte și filiera laptelui de capră sunt bine dezvoltate“, a declarat Spinu.

Acesta susține că, până când un business plan nu vă arăta că orice cioban cu 300 de oi poate să investească într-un astfel de sistem și după cinci ani să aibă un profit semnificativ din vânzarea produselor, nu se va putea vorbi de o afacere viabilă în sector.

Reprezentantul Heifer declară că trasabilitatea este foarte importantă în ceea ce privește siguranța alimentară și ar fi păcat ca produsele oierilor montani să nu-și găsească loc pe piață, mai ales că România are tradiție în sector. Mai mult, oaia este singura specie la care ne putem lăuda cu rase românești recunoscute în zona din jur.

Producţie standardizată

În România sunt foarte multe ferme mici – doar o mică parte dintre ele fiind luate în evidența Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), iar produsele din zonele montane nu sunt atestate, spune Ioan Agapi. În plus, asociațiile de fermieri sunt mai mult pe hârtie, ele nu au nicio putere la negocierile cu cei cărora vor să le vândă marfa.

„Ne-am propus să realizăm șase locaţii, care la rândul lor să devină modele pentru a fi propuse în PNDR. Obiectivul general este să consolidăm producția tradițională“, a declarat Agapi.

În cadrul proiectului finanţat de Guvernul elveţian, entităţile implicate au ajutat oierii la întocmirea documentației tehnice pentru toate cele șase locații. Alte aspecte vizate au fost curățarea pășunii ca oile să fie bine hrănite, punerea în valoare a resurselor de apă din pășunile aflate în evidență, dar și lucrările care se impun a fi făcute pe pășuni. Următorul pas a fost amenajarea stânei, a construcției efective pentru a îndeplini condițiile de igienă a locului de procesare, povesteşte Agapi.

„Nu vrem să umblăm la tradiție, la rețete. Un alt obiectiv ar fi acela de a standardiza producția, ceea ce înseamnă o respectare aproximativă a rețetei. Vom stabili o rețetă unică care, la rândul ei, să fie standardizată, adică să aducem pe piață produse care să poată intra în supermarketuri. Vrem ca acel produs să fie «branduit», promovat în târguri locale, regionale, naționale în așa fel încât publicul să îl guste, să îi cunoască trasabilitatea şi să aibă încredere în ce facem noi“, afirmă Agapi.

Acesta spune că, pentru ca proiectul să fie extins, astfel încât de experienţa acumulată prin acest program să beneficieze şi alţi fermieri, părțile implicate în realizarea lui vor emite un ghid de bune practici care va descrie toată procedura, precum şi pașii care trebuie făcuți pentru modernizarea unei locații.

„Intenționăm ca prin acest proiect să sensibilizăm unitățile statului, universitățile agricole, alte organizații de fermieri, parteneri guvernamentali. Ținta noastră în urma proiectului este să forţăm guvernanţii să îl accepte ca măsură în viitorul PNDR, de ce nu şi actualul“, mai declară Agapi.

Ioana GUŢE