Lumea satului 750x100

update 26 Oct 2020

Vânzările de produse locale prin hypermarket-uri - un mit

Intrarea fermierilor mici şi medii în hypermarket-uri este mai mult un mit, cred fermierii români. Chiar dacă reuşesc să încheie un contract, condiţiile sunt foarte dezavantajoase, cheltuielile sunt mari, iar profitul aproape inexistent. În plus, nici vânzările nu sunt atât de mari încât să acopere producţia, susţin agricultorii.

Consumatorii români preferă fructele şi legumele autohtone, însă drumul acestora până la hypermarket este destul de anevoios, ceea ce îi face pe mulţi fermieri chiar să renunţe la prezenţa în marile lanţuri de magazine.

„Fermierii nu intră aşa uşor în hipermarket-uri. Aproape deloc. Au parte de tot felul de contracte secrete şi de taxe, de când intră pe uşă până la raft. În plus, hypermarket-urile se laudă că sunt furnizoare de servicii, dar tu duci marfa la ei, tu o iei la retur, tu o pui pe raft. Nu ştiu pentru ce se laudă că ar fi furnizori de servicii. Achită facturile la 60 sau chiar 90 de zile, nu-şi asumă nicio pierdere; relaţiile sunt foarte dezavantajoase pentru fermieri“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Micilor Fermieri din România (CATAR). În aceste condiţii, o bună parte din producţia fermierilor se strică şi este aruncată.

„Peste jumătate din producţia fermierilor este aruncată. Nu reuşim să o comercializăm. Legumele le lăsăm pe câmp, laptele îl dăm la porci, pentru că preţul acestuia nu trece de 90 de bani pe litru. (…) Statul român trebuie să fie responsabil pentru bunăstarea socială şi sănătatea publică a cetăţenilor săi, nu pentru profiturile grase ale câtorva mii de acţionari ai hypermarket-urilor şi procesatorilor“, a continuat Buzescu.

În România hipermarket-urile fac legea

Asociaţiile de fermieri susţin intrarea în normalitate şi adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcţionarea hypermarket-urilor în oraşe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În România lobby-ul hypermarket-urilor este atât de puternic, ceea ce face dificilă implementarea unor astfel de măsuri.

„Recent, într-o întâlnire cu fermierii şi hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni dimineaţa, astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Bineînţeles că hypermarket-urile au protestat. Ca o soluţie de compromis, 3-4 deputaţi au propus organizarea de pieţe în parcările hypermarket-urilor, un fel de schimb, ca să nu fie închise în week-end“, a conchis preşedintele CATAR.

În Bulgaria se poate, la noi nu…

Acesta a arătat că nici măcar nu s-a putut pune în discuţie o măsură similară cu cea adoptată de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de legume şi încurajarea producţiei locale din cauza opoziţiei hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede ca, din momentul recoltării legumelor şi până în momentul vânzării la raft, să nu treacă mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activităţii fermierilor aflaţi în proximitatea marilor centre comerciale.

Un exemplu edificator în ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de fermieri în tentativa de a intra în hypermarket-uri este cel al unui legumicultor din judeţul Argeş.

„Anul trecut, în vară, m-a oprit directoarea de la Auchan – Piteşti care mă cunoştea. M-a întrebat dacă nu cunosc producători de legume care să devină furnizori pentru ei. Le-am zis că asociaţia noastră îndeplineşte toate condiţiile – aveam 20 ha cultivate cu legume, suntem fermieri locali şi putem livra produse proaspete zilnic. Mi-au zis să iau legătura cu directorul de achiziţii de la Bucureşti; l-am sunat, ne-am întâlnit, ne-a căutat în baza de date a Realul-ui care a fost preluat de Auchan. A rămas să livrăm la platformele din Piteşti. A trecut o săptămână, au trecut două, am sunat, i-am trimis SMS-uri. N-a mai fost de găsit. I-am sunat să-mi spună dacă facem sau nu un contract ca să ştiu şi eu ce pun în pământ că vine vara. Puteau să-mi spună că nu vor să încheiem contractul“, a arătat George Lazar, legumicultor şi vicepreşedintele Asociaţiei Micilor Fermieri Argeş.

Mai mult, susţine fermierul, i s-a solicitat livrarea cu mijloacele sale de transport la nivel naţional, lucru dificil, dacă nu imposibil de realizat.

„Le-am spus celor de la Auchan că nu ne putem încadra în preţ dacă facem livrare la nivel naţional. Dacă punem marfa în lădiţe de 5 kilograme, la un preţ de 2,8-3 lei/lădiţă, înseamnă o creştere de 60 de bani a preţului pe kilogram. Dacă mai pui şi costul benzinei pentru o maşină de 2 tone, automat ieşi cu un leu în plus pe kilogram. Dacă marfa pleacă de la noi cu un leu, ajunge la ei cu 2 lei, îşi mai pun ei adaosul de 26% ajungem deja la un preţ mare. Cu plata ne-am înţeles la 24 de zile, plus încă câteva zile cât durează procesarea plăţii, vreo 30 de zile în total. La Metro primeam banii după 17 zile, iar la Real după 21“, a mai spus legumicultorul din Argeş.

Schema de făcut profit pe banii fermierilor

Mai mult, fermierul a arătat şi una dintre schemele de maximizare a profitului la care apelează marile centre comerciale. Evident, pe spinarea agricultorilor.

„Chemau trei furnizori pentru că aveau nevoie de patru tone de ardei. Ajungea primul, îi luau ardeiul. Ajungea al doilea, mai completau şi cu cantitatea lui. Când venea al treilea îl dădeau afară şi-i refuzau marfa, pentru că îşi făcuseră deja plinul. Aşa că-i găseau ba că ardeiul este puţin strâmb, ba că are mici pete. Aşa că omul se întorcea înapoi cu marfa şi ardea benzina degeaba. Tu erai rezerva; te chemau degeaba ca să-ţi facă pagubă. M-au făcut ţăndări şi pe mine. M-au chemat de 5-6 ori la Bucureşti şi m-au întors cu marfa înapoi. Cinci milioane (lei vechi-n.r.) mă costa maşina şi mă întorceau cu ea înapoi. Păi, să nu faci infarct?!“, se întreabă retoric agricultorul.

Lazăr susţine că tema vânzării de legume autohtone prin hypermarket-uri este una pur electorală şi populistă.

„Este o mare gargară cu hypermarket-urile care cică vând legume. Dacă vând 500 kg -1 tonă de legume pe zi e bine. În toată reţeaua, Auchan vinde cam 40 de tone de legume pe zi. E o frecţie la picior de lemn. România produce într-o zi de vară zeci de mii de tone. Se cultivă minimum 30.000 de hectare de roşii la o producţie medie de 40-60 de tone/hectar. Aşa că foarte multe roşii se strică, rămân pe câmp“, a conchis Lazăr.

Marius Şerban