Lumea satului 750x100

update 26 Oct 2020

Agricultura românească, între afaceri „după ureche“ şi management performant

În ciuda investiţiilor realizate de firmele din industria alimentară cu fonduri europene nerambursabile, o mare parte dintre acestea sunt în continuare ineficiente. Nici în agricultură lucrurile nu stau mai bine, pentru că mulţi administratori locali s-au obişnuit să facă de unii singuri totul şi refuză să angajeze manageri cu studii în domeniu.

La mai bine de 20 de ani de la Revoluţie, antreprenorii locali mai au multe de învăţat, mai ales în ce priveşte marketingul. Unii spun chiar că şi cei care au avut afaceri de succes ar trebui să se „reinventeze“ dacă vor să mai aibă succes pe piaţă şi în viitor. Dacă în industria alimentară lucrurile stau ceva mai bine, când vine vorba de agricultură situaţia este cu mult mai complicată.

„Este o problemă foarte delicată în ceea ce priveşte managementul exploataţiilor agricole. Cei care au preluat un drept de exploatare cu ani mulţi în urmă ţin cu dinţii de el. Fermierii de acum 20 de ani sunt şi acum“, a declarat Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB) în cadrul Forumului pentru Dezvoltare Durabilă şi Antreprenoriat organizat de Academia de Studii Economice la Bucureşti.

Ce se întâmplă la noi este valabil şi în lume. Marin susţine că, potrivit statisticilor, la nivel mondial doar 1% din fermieri s-au dovedit a fi şi buni manageri. Cei care nu s-au priceput au angajat „profesionişti“ şi s-au dezvoltat în timp, devenind afaceri de succes. Un astfel de exemplu sunt companiile multinaţionale.

„Multinaţionalele au fost cooperative la început şi au ajuns la stadiul actual pentru că au angajat manageri“, a precizat Marin. Preşedintele ANAMOB a mai precizat că agricultorilor români, inclusiv latifundiarilor, le lipseşte o pregătire managerială modernă.

„Agricultorii nu înţeleg ce înseamnă risc financiar, nu ţin cont de volatilitatea preţurilor, ei vor doar combină şi tractor. Fermierii trebuie să înţeleagă că pot să câştige mult mai mulţi bani în agricultură decât în industrie dacă angajează personal calificat. De 3-4 ani, fermierii câştigă bine, marii fermieri au bani“, a mai afirmat Marin.

La rândul lui, omul de afaceri Jean Valvis, CEO Valvis Holding, este de părere că, dacă vrem ca agricultura românească să devină profitabilă, este mai mult decât necesară comasarea terenurilor.

„Când ai 20 ha nu poţi să cumperi tractor de 350 CP, iar dacă n-ai tractor n-ai cum să eficientizezi munca“, a spus Valvis, care adaugă că ar trebui să ne uităm la francezi şi chiar la ucraineni, unde cooperativele au succes.

„În România există un blocaj psihologic pentru comasare“, completează  Valvis. Pentru el agricultura rămâne, alături de IT şi comunicare, printre cele mai atractive domenii, fiind de aşteptat să atragă cele mai multe investiţii în perioada următoare.

Radu Timiş: „Multe business-uri s-au dezvoltat după ureche“

Fondatorul grupului de firme Cris-Tim, liderul pieţei locale a mezelurilor, spune că în România multe business-uri s-au dezvoltat mai mult la întâmplare.

„Business-urile noastre s-au dezvoltat după ureche. În comunism erau şi lucruri bune. Noi le-am dat de o parte. Mulţi au făcut afaceri după ureche“, a precizat Timiş în cadrul aceluiaşi eveniment. Tot el adaugă că unul dintre motivele pentru care produsele româneşti nu au acces pe piaţa externă este şi faptul că „producătorii locali sunt în general foarte scumpi“.

„Ne-am tehnologizat fabricile, dar nu suntem eficienţi, chiar şi la private label avem preţuri mai mari decât alţi producători din Europa. Noi nu suntem pregătiţi pentru această competiţie dacă nu suntem la fel de eficienţi ca ei“, a declarat Timiş. Producătorii autohtoni ar trebui să fie preocupaţi să investească mai mult în imagine şi branding, pentru că altfel nu au cum să reziste pe piaţă, este de părere fondatorul Cris-Tim.

Pentru a eficientiza activitatea şi, implicit, a creşte productivitatea, grupul de firme Cris-Tim a luat decizia să implementeze sistemul japonez de management Kaizen, orientat spre îmbunătăţirea continuă a performanţelor individuale şi organizaţionale.

„Am implementat Kaizen-ul deja în grupul Cris-Tim, la mezeluri, şi acum am ajuns să-l implementăm la fermă, în agricultură. Practic, am fi primii care fac acest pas, dar într-adevăr este ceva fabulos“, a afirmat Timiş.

Exportăm materii prime, importăm alimente

Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare în anul 2013 a fost de 324,9 mil. euro, comparativ cu un deficit de 745,5 mil. euro în anul 2012. România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), în timp ce importurile, în sumă de 4.773,2 mil. euro, au depăşit cu doar 2,4% valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%, potrivit datelor MADR.

Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4.773,3 mii tone), pe fondul producţiei ridicate. Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), ţigări (+51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro).

Carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013. Comparativ cu anul 2012, factura importurilor a fost mai scăzută în principal la zahăr (-82,1 mil. euro), porumb (-70,0 mil. euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 mil. euro) şi tutun brut (mai puţin cu 12,4 mil. euro), creşteri fiind înregistrate la unele grupe de produse, cum ar fi: citrice, boabe de soia, brânzeturi, ciocolată, banane, ţigări, preparate pentru hrana animalelor şi carne de porc.

Ioana Guţe

Articole înrudite