reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Rapiţa, oportunitate pentru culesuri melifere timpurii

În lunile aprilie şi mai pe mari suprafeţe agricole din România va înflori o plantă meliferă cu foarte mare pondere economico-apicolă: rapiţa de toamnă. Astfel, pentru familiile de albine apar, ca o primă oportunitate, culesuri melifere consistente primăvara destul de devreme, când oferta este încă destul de mică.

Referitor la durata perioadei de înflorire a rapiţei şi la producţiile de miere obţinute este de remarcat că tijele florale au de cele mai multe ori trei etaje de înflorire şi că la fiecare etaj florile secretă nectar şi polen 8 zile consecutiv, astfel că se poate spune că înflorirea rapiţei durează 24 de zile. Mai mult, în cazul condiţiilor optime, cu precipitaţii moderate şi temperaturi peste 25°C, poate apărea al patrulea etal de flori, caz în care înflorirea rapiţei durează 32 de zile.

Rapița ca plantă meliferă începe să pună la dispoziţia albinelor polen de culoare galbenă deschisă la 9°C şi nectar la 14°C. Florile de rapiţă sunt intens cercetate de albine, începând de la ora 8, intensitatea maximă de vizitare fiind în intervalul orelor 11-14.

Mierea de rapiţă

Cantitatea de miere obţinută de la culesurile de rapiţă este estimată la 40-50 kg/ha, după unii autori chiar până la 100 kg/ha. Cantitatea de nectar generată de o floare este de 0,3-0,8 mg pentru rapiţa mare şi de 0,1-0,5 mg pentru rapiţa mică, iar producţiile de miere pe familiile de albine care se pot înregistra zilnic la culesul de la rapiţă sunt de 2-3 kg, astfel că până la înfloritul salcâmului se pot extrage cantităţi de aproximativ 10 kg de miere pe familia de albine.

Mierea de rapiţă este galbenă deschis, uneori aproape incoloră, gradul de culoare nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund, gradată de la 0 la 140 mm. Ea nu este foarte dulce, are un gust plăcut şi un miros specific amintind de varză, cu o consistenţă densă. Se dizolvă greu în apă şi se cristalizează repede, la 10-12 zile de la extracţie şi chiar în faguri dacă nu s-a făcut recoltarea rapid, la terminarea înfloririi, motiv pentru care nu este indicată ca rezervă pentru iernarea familiilor de albine.

Umiditatea, respectiv conținutul de apă din mierea de rapiţă, este destul de ridicată, în valoare de 18%. Aciditatea reală este dată de un pH = 4 şi aciditatea totală este de ordinul a 15 meg/kg, iar conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut scăzut în substanţe minerale. 

Structura zaharurilor este caracterizată prin abundenţa glucozei (80%), care domină asupra fructozei. Aceasta este şi cauza cristalizării extrem de rapide a mierii, ştiut fiind faptul că viteza de cristalizare este cu atât mai mare cu cât raportul fructoză/glucoză este mai mic. Ca şi consecinţă, mierea de rapiţă este indicat să se comercializeze doar cristalizată, aspectul ei în această stare fiind acela al unei creme emoliente datorată cristalelor foarte fine.

Proprietăţile mierii de rapiţă

În apiterapie mierea de rapiță este indicată în tratamentul local al ulcerelor varicoase, este recomandată în afecţiuni ale rinichilor, este foarte indicată în boli ale aparatului respirator şi ca un pansament foarte bun pentru stomac. Totodată, ea este indicată în cosmetică, putând fi folosită ca atare, fără niciun ingredient suplimentar, ca mască de faţă. Are proprietatea că penetrează epiderma, hrănind ţesutul conjunctiv, este uşor asimilabilă, are un pH aproape neutru şi nu ustură deloc.

Un element în plus care recomandă rapiţa ca o importantă plantă meliferă este acela că nectarul de rapiţă conţine o substanţă numită querticină şi, după părerea prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, „quercitina este un flavonoid antioxidant puternic, cu rol de combatere a tulburărilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare şi chiar a cancerului.“

Alte studii ale cercetătorilor în domeniu susţin că quercitina poate încetini sau chiar opri procesul de degenerare a celulelor cerebrale care pot cauza, printre altele, instalarea bolii Alzheimer şi că, de asemenea, consumul acestei substanţe stimulează sistemele imunitare ale organismelor.

Un alt avantaj al culesurilor melifere de la rapiţă îl constituie dezvoltarea explozivă, în acest caz a familiilor de albine, într-o perioadă a primăverii în care oferta meliferă este încă destul de redusă şi pregătindu-le astfel pentru culesurile de la salcâm.

De altfel, dezvoltarea în forţă a familiilor de albine la culesul de la rapiţa de toamnă înflorită explică existenţa quercitinei în nectarul rapiţe şi prin faptul că în această perioadă depunerea de ouă de către reginele familiilor de albine este de la 1.800 la 2.200 ouă pe zi, cu o creştere la valori de peste 2.500 în condiţii de temperatură optime, adică de la 25 la 28oC.

Pesticidele pun în pericol albinele

În fine, trebuie precizat că o problemă sensibilă la culesurile melifere de la rapiţă o reprezintă tratamentele fitosanitare ale rapiţei, care pot avea efecte negative asupra familiilor de albine.

Culturile de rapiţă sunt foarte vulnerabile la atacurile dăunătorilor, astfel că tratamentele fitosanitare ale acestora sunt uneori inevitabile, chiar în perioadele înfloritului, când albinele vizitează florile şi această situaţie poate provoca intoxicaţii ale familiilor de albine, care pot determina depopulări masive sau moderate ale acestora.

În scopul reducerii riscului de impact asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, inclusiv asupra albinelor şi mediului înconjurător, conform prevederilor legale privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, a dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, sunt interzise aplicarea tratamentelor atât la plantele melifere, cât şi la cele care îşi realizează polenizarea cu ajutorul albinelor cu produse toxice pentru albine în perioada înfloritului.

Totuşi, în cazuri deosebite, unele tratamente se pot face însă numai cu aprobarea şi sub controlul inspectoratului judeţean pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară, a filialei silvice şi al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.

De asemenea, pentru protecţia familiilor de albine se are în vedere respectarea Art. 15 din Legea apiculturii privind unele măsuri pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicaţiilor cu pesticide.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE