reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Nov 2019

Fortificaţiile de apărare ale boierilor Măldărescu

Complexul Muzeal Măldăreşti, din localitatea cu acelaşi nume din judeţul Vâlcea, este martorul unei saga româneşti de familie de aproape 500 de ani. Prima culă a fost construită în anul 1517, de Nan Paharnicul, şi reconstruită 270 de ani mai târziu de boierul Gheorghe Măldărescu, pe care a dat-o apoi ca zestre ramurii descendente Greceanu. A doua este ridicată în anul 1812 de Gheorghiţă Măldărescu, 100 de ani mai târziu aceasta fiind cumpărată de I.G. Duca. Istoricul construieşte alături, în 1912, o casă de vacanţă, devenită azi Casa Memorială I.G. Duca.

Construcţiile denumite cule sunt tipice spaţiului balcanic, dar stilul arhitectural medieval s-a extins şi în Franţa, Spania şi Italia. Termenul vine din turcă, termenul „kule“ însemnând turn. Pe teritoriul României ele au fost specifice zonelor deluroase din Oltenia şi, mai rar, din Muntenia. Astăzi se mai găsesc în patrimoniul cultural 19 astfel de construcţii, declarate monument istoric. Puţine dintre ele au fost întreţinute şi reconsolidate, iar câteva sunt în stare avansată de degradare.

Într-o descriere scurtă, culele erau un fel de fortificaţii individuale ale boierilor, construite din ziduri masive, sub formă de turn, pe trei sau patru niveluri. La subsol fiecare clădire avea o fântână şi provizii pentru cazul în care asediul dura mai multe zile, iar ultimul cat din turn şi casa scărilor erau prevăzute cu metereze, locul de unde se trăgea cu arma. Funcţiunea de bază a culelor de tip locuinţă, refugiu sau de veghe, era cea de apărare a familiei şi avutului împotriva cetelor de jefuitori otomani care făceau dese incursiuni la nord de Dunăre, sau a răzmeriţelor supuşilor de pe moşie.

Cula Greceanu

Unele surse spun că prima construcţie, cula mare, ar fi fost iniţial înfăptuită de Nan Paharnicul în 1517. Ulterior ar fi fost extinsă de nepotul său, Tudor Maldăr, căpetenie în oastea lui Mihail Viteazul, despre care legenda spune că ar fi fost capturat de tătari, dar a scăpat cu viaţă pentru că fata hanului s-a îndrăgostit de el şi amândoi au fugit şi s-au adăpostit la cula din Măldăreşti.

Argumentele istorice datează construcţia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când fortificaţia ar fi fost reclădită din temelii de jupân Gheorghe Măldărescu şi soţia sa, ego Eva, odată cu ctitorirea, în anul 1790, a Bisericii cu dublu hram „Sf. Nicolae şi Sf. Voievozi“. Nevoia unor astfel de construcţii a venit pe fondul slăbirii autorităţii statului şi agravării dominaţiei turceşti, boierii încercând de unii singuri să-şi salveze bunurile şi familiile în faţa năvălitorilor otomani.

În anul 1853, cula a fost dată ca zestre Mariţei Măldărescu, la căsătoria acesteia cu pitarul (dregător din Ţara Românească, al cărui rol era să aprovizioneze cu pâine curtea domnească) Costache Greceanu, fost ispravnic de Vâlcea.

Ca stil arhitectonic, Cula Greceanu este o combinaţie dintre trăsăturile caselor boiereşti şi a celor ţărăneşti, cu ziduri groase, străpunse de metereze. La primul nivel se află camera de primire şi o odaie, al doilea etaj dispune de un cerdac deschis, accesul efectuându-se prin nişte scări din stejar, cu trepte groase. La capătul scării se ajunge în logie şi, de aici, în turnul cu metereze. Clădirea a fost restaurată în anii 1966 şi 1967, iar la Complexul Muzeal Măldăreşti au fost turnate câteva pelicule: Drumul oaselor, Neînfricaţii, Trandafirul galben şi Iancu Jianu haiducul. În camerele de la primul etaj se află frescele realizate de pictoriţa Olga Greceanu, care recompun istoria familiei Măldărescu. Clădirea a fost revendicată de fiica adoptivă a Olgăi care, după nişte înţelegeri cu autorităţile vâlcene, au scos monumentul istoric la vânzare.

Cula Duca (Măldărescu)

Fortificaţia mai mică a fost construită în anul 1812 de către Gheorghiţă Măldărescu. Construcţia – parter şi două etaje, ultimul cu metereze de apărare – este dreptunghiulară, cu ziduri groase şi uşi masive din gorun. Primul etaj are o sală, un iatac şi o încăpere mai mare, iar la nivelul superior sunt trei odăi şi un cerdac. Clădirea este înconjurată de un zid din piatră, iar obiceiul vremii era ca, pe o anumită distanţă, să nu existe arbori, ca să nu obtureze vizibilitatea celor care apărau casa de atacul agresorilor.

În anul 1910 cula este cumpărată de viitorul prim-ministru liberal I.G. Duca. Acesta fusese numit în 1902, când avea 23 de ani, ajutor de judecător la Ocolul Vâlcea, Plasa Horezu. El este cel care stă la baza inspiraţiei de mai târziu de a amenaja muzeul în interior, tapetând pereţii cu tot felul de obiecte ţărăneşti din zonă. Să nu uităm că localitatea Măldăreşti se află în apropiere de Horezu, deci arta populară este la ea acasă. Astăzi clădirea serveşte ca muzeu, la cele două etaje putând fi admirate câteva rare exemplare de covoare ţesute din păr de capră.

Casa memorială I.G. Duca

Alături poate fi vizitată fosta casă de vacanţă, edificată în anul 1912, transformată în Casa memorială I.G. Duca. A fost construită într-un stil simplu, nepreţios şi nepretenţios, alături de care este ataşată o grădină cu mai multe exponate, sculpturi în lemn şi piatră. Interiorul conţine obiecte personale şi documente care vorbesc despre gloria ilustrului om politic român din perioada interbelică: mobilier, tablouri, fotografii, cărţi şi documente despre originile familiei, etapele din viaţa sa, personalităţi politice importante ale vremii, activitatea din magistratură, Parlament şi ministere. Remarcabilul liberal a devenit parlamentar la 26 de ani, apoi a deţinut, rând pe rând, portofoliile ministerelor Instrucţiunilor Publice şi Culte, Agriculturii - Domenii, Externe şi Interne. La 14 noiembrie 1933 a fost numit şef al guvernului, iar la 29 decembrie a fost asasinat de legionari în gara din Sinaia.

Listă cule din România

– Cula Barbu Poenaru, Almăj-Dolj (1750)

– Cula Izvoranu, Brabova-Dolj (sec.XVIII)

– Cula Cernătescu, Cerănăteşti-Dolj (sec.XVIII)

– Cula Crăsnaru, Groşerea, Aninoasa-Gorj (1808)

– Cula Cornoiu, Curtişoara-Gorj (sec.XVIII)

– Cula Cartianu, Cartiu, Gorj

– Cula Grecescu, Şiacu-Gorj (1818)

– Cula Cuţui, Broşteni, Mehedinţi (1815)

– Cula lui Tudor Vladimirescu, Cerneţi, Mehedinţi (1800)

– Cula Nistor, Cerneţi, Mehedinţi (1812)

– Cula Galiţ, Câmpu Mare, Olt (1790)

– Cula Bujoreni, Bujoreni, Vâlcea

– Cula Greceanu, Măldăreşti, Vâlcea (sec. XVIII)

– Cula Duca, Măldăreşti, Vâlcea (1812)

– Cula din Zătreni, Vâlcea (1754)

– Cula Racoviţă, Mioveni, Argeş

– Cula Drugănescu, Retevoieşti, Argeş

– Cula lui Costea, Frăsinet, Teleorman

– Cula de la Parcul Ioanid, Bucureşti

Maria BOGDAN