Fermă de prepeliţe cu bani europeni

Chiar dacă în România nu există o tradiţie a consumului de ouă şi carne de prepeliţă, în ultima vreme au început să apară investitori în acest sector. Carnea de prepeliţă este considerată o delicatesă datorită conţinutului redus de grăsimi şi colesterol, fiind cerută în special în reţeaua HoReCa. O nişă de piaţă cu potenţial, de pe urma căreia speră să câştige doi tineri din localitatea Vadu care au avut curajul să pornească de la zero o investiţie de circa două milioane de euro.

Răzvan şi Geanina Ţonea sunt doi tineri care au lăsat Capitala pentru a-şi face o fermă de prepeliţe în judeţul Constanţa, în localitatea Vadu. În 2009, cei doi au pornit cu o fermă de circa 5.000 de capete în judeţul Călăraşi, după care au luat decizia să se extindă cu ajutorul fondurilor europene. În 2010 au depus un dosar pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, în valoare de 8,4 mi­lioane de lei, din care valoarea eligibilă a proiectului a reprezentat 7 milioane de lei. 48% au reprezentat fonduri europene, în timp ce restul au constituit fonduri proprii. Ferma este unică nu doar la noi, ci şi în această parte a Europei, deţinând singurul abator de prepeliţe din estul Europei.

„Am văzut că merge, am prins chiar şi un contract în afară şi atunci am hotărât să luăm fonduri europene. În 2010 am depus proiectul, iar în 2012 ne-am apucat de construcţie“, spune Răzvan Ţonea (foto).

Contractul cu APDRP a fost semnat în decembrie 2010, doi ani mai târziu începea construcţia, iar în 2013 era obţinută autorizaţia de funcţionare, mai precis în vară pentru fermă, iar pentru abator în octombrie.

Cu ajutorul banilor comunitari au fost realizate două clădiri – ferma de prepeliţe, cu o suprafaţă construită de circa 590 mp – şi abatorul – suprafaţă construită de 662 mp. De asemenea, au mai fost realizate o fosă septică vidanjabilă din beton armat cu două compartimente, silozuri din bazine cu cămaşă dublă din metal, cu alimentare în partea superioară a silozului spre hală existând benzi rulante de alimentare a păsărilor. Banii au mai fost folosiţi şi pentru achiziţionarea de cuşti pentru păsări, incubator, echipamente pentru camera frigorifică, cameră frigorifică pentru ouă, centrală termică pe lemne sau peleţi, cameră congelare şi refrigerare pentru carne sau echipamente abator. La obţinerea unui punctaj superior a contribuit şi faptul că energia electrică este obţinută din resurse regenerabile – eoliană şi solară, circa 400.000 de euro fiind alocaţi pentru punerea la punct a acestui sistem.

Pe scurt, este vorba de un circuit închis, după cum spune Ţonea – doar mâncarea nu este produsă în cadrul fermei – mergând de la partea de incubaţie, creşterea puilor şi a păsării adulte până la abator. După finalizarea investiţiei, ferma de la Vadu a ajuns la o capacitate de 16.000 capete de pui, respectiv 34.000 păsări adulte pe serie, în timp ce secţia de incubaţie are capacitate de 16.000 de ouă pe serie, abatorizarea maximă fiind de 1.000 de păsări pe oră.

Produse noi pe piaţă

Ferma Bună are un magazin propriu în Constanţa unde pot fi găsite toate produsele companiei. Unitatea de producţie din Vadu este autorizată şi pentru export, deţinând ştampila ovală şi pentru carne, dar şi pentru ouă.

Carnea este vândută în stare proaspătă, congelată şi marinată, iar ouăle în special marinate, mai puţin proaspete. Cel mai nou produs sunt ouăle de prepeliţă fierte decojite la vid pentru HoReCa. Clienţii sunt în general restaurantele, dar se poartă discuţii şi cu reţelele de retail – produsele au intrat şi în reţeaua Metro. Pe piaţă kilogramul de carne de prepeliţă este de circa 40 de lei, în timp ce un pui de prepeliţă se vinde în jur de 7 lei, iar un cofraj cu 24 de ouă pleacă de la fermă cu circa 7 lei.

Păsări sensibile

De ferma de la Vadu se ocupă patru oameni, la care se adaugă alţi patru în perioada abatorizării. Trebuie reţinut că prepeliţele sunt păsări foarte sensibile, numărul persoanelor cu care acestea intră în contact fiind în general mic. Dacă nu se respectă acest lucru, numărul de ouă colectate zilnic se reduce semnificativ.

„Păsările sunt foarte sensibile, nu trebuie să lucreze la ele mai mult de două persoane, deoarece păsările nu mai ouă. La un moment dat a venit să filmeze o echipă de la o televiziune, iar după o săptămână am ajuns de la o mie de ouă pe zi la 40“, a declarat Ţonea.

În ceea ce priveşte luminozitatea, aceasta este de 100% până la cinci săptămâni, după aceea scade, păsările intră la secţia de ouătoare şi se ajunge la 18 ore, spune managerul Ferma Bună.

Păsările sunt hrănite natural cu cereale ce sunt testate şi certificate prin analize periodice, iar apa este testată şi avizată de către organele competente. De asemenea, păsărilor nu li se administrează niciun fel de medicamente, antibiotice sau tratamente cu hormoni. Abatorul se încadrează şi el ultimelor reglementări europene, cu fluxuri tehnologice, dotare cu utilaje moderne, având implementate procedurile HACCP.

Ciclul de producţie

Ouăle sunt colectate zilnic. Cele pentru consum sunt ambalate şi depozitate în camere frigorifice unde se păstrează la temperaturi între 4 grade C – 14 grade C, iar cele pentru producţie sunt duse în camera de incubaţie, unde sunt puse în incubatoare. Când ouăle ajung la eclozare, puii sunt luaţi şi puşi în camerele de creştere, unde sunt hrăniţi până ajung la maturitate. Păsările ajung la greutatea de sacrificare la vârsta de opt săptămâni, iar procesul de ouat începe la vârsta de aproximativ 6 săptămâni. Toată mâncarea este naturală, special pregătită pentru prepeliţe de la puii de o zi până la prepeliţele adulte. Furajele au o concentraţie echilibrată de proteine, vitamine şi minerale pentru a avea păsări sănătoase care să producă ouă şi carne de cea mai bună calitate. Nu sunt folosiţi hormoni de creştere sau antibiotice în mâncare sau apă.

Beneficii

Carnea de prepeliţă este una dintre cele mai fine şi apreciate în gastronomie datorită conţinutului scăzut în grăsimi şi colesterol. Oul de prepeliţă este singurul produs de origine animală cu cel mai echilibrat conţinut proteic, vitamino-mineral şi enzimatic, capabil să regleze toate aceste carenţe, readucând în parametri normali orice organism uman.

Calităţile oului de prepeliţă comparativ cu oul de găină:

n conţinut de colesterol de numai 1,4%, faţă de 4%, grăsimi de circa 3 ori mai puţine, proteine – 23% faţă de 16-17%, fosfor de 5 ori mai mult, fier de 7,5 ori mai mult, întregul complex de vitamine A, B, D3, E plus calciu, zinc, sulf şi potasiu.

Ioana GUŢE