reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 May 2019

Oul, minunea de început a lumii

Brâncuşi spune despre ou că e „maica tuturor formelor“. Oul e începutul şi sfârşitul. Paştele, cea mai mare şi mai însemnată sărbătoare creştină de peste an, a fost prăznuit întotdeauna de către români ca o zi de bucurie sfântă. Trăim bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos la începutul primăverii, anotimpul cel mai frumos şi mai plăcut, când toate în natură se trezesc la viaţă.

Din cele mai vechi timpuri arta populară românească, manifestată sub toate aspectele ei, reprezintă un tezaur, o bogăţie nepreţuită de comori, poporul român având harul artistic de a-şi tălmăci experienţa, bucuria şi durerea prin obiceiuri, costume populare, covoare sau scoarţe, neasemuita ceramică, sculpturile în lemn sau ouăle decorate.

Răstignirea şi Învierea reprezintă legătura eternă dintre moarte şi viaţă, aşa cum renaşte natura în fiecare primăvară, iar oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei.

Dintre toate obiceiurile româneşti, cel al închistritului ouălor de Paşti este de departe cel mai gingaş şi mai cald, dar poate nicăieri ca în Bucovina oul nu este privit cu atât de multă dragoste şi nici obiceiul „scrierii“ lui nu este ridicat la nivel de artă ca aici.

Meşteşug şi artă, scrierea, pictarea sau încondeierea cu ceară fierbinte a ouălor de Paşti este o activitate extrem de veche a poporului nostru, care ne încântă şi astăzi prin realizările sale de o inegalabilă frumuseţe.

Cele mai reprezentative şi mai sugestive ouă închistrite, purtătoare de simboluri vechi, precreştine sunt ouăle ce provin din teritoriile locuite de huţuli. Huţulii sunt universal recunoscuţi pentru măiestria cu care realizează ouăle pascale care au devenit emblematice pentru ei.

„Veşnica trudă a creaţiei, trăirea pentru frumos sunt crezul meu în viaţă. Prin lucrările mele am încercat o nouă conotaţie în artă, un anumit gust, o percepţie originală, valoare şi o formă artistică împotriva kitsch-ului.“ Lucia Condrea

Rădăcinile unei tradiţii milenare

La Moldoviţa (Bucovina), localitate în care s-a sălăşluit etnia huţulă din timpuri străvechi, această tradiţie este la ea acasă.

Artista Lucia Condrea, fiică a acestui ţinut binecuvântat de Dumnezeu, este cea care a dus faima locului în care s-a născut şi a Bucovinei peste tot în lume. Un artist care a scris pe micile bijuterii pe care le făureşte istoria neamului din care se trage, dar şi poveştile minunate ale acestui tărâm de basm.

Membră în Uniunea Artiştilor Plastici din România şi distinsă cu numeroase premii în cadrul celor mai importante expoziţii şi saloane de artă din lume, Lucia Condrea este un artist unic, iar ouăle închistrite ce-i poartă semnătura sunt imaginea unui har cu care doar cei aleşi de Dumnezeu să-şi bucure semenii sunt binecuvântaţi.

Tehnici artistice de excepţie

Lucia Condrea foloseşte în realizarea „bijuteriilor ovoidale“ şase tehnici de lucru. Prima tehnică este cea tradiţională (a batik-ului) de la care a pornit şi pe care a perfecţionat-o în timp, iar celelalte cinci modalităţi de lucru îi aparţin în totalitate, ele având ca punct de plecare tot tehnica batik-ului, însă aspectul final diferă radical de cel obişnuit, al ouălor tradiţionale. Acestea sunt:

– ceară colorată în relief;

– grafică în tehnica batik-ului (alb-negru);

– dantelăriile, vechile cusături româneşti transpuse pe ou;

– tehnica lucrărilor de antichitate, lucrări de autor de o mare complexitate în care interferează arta maură (marocană) şi arta huţulă;

– lucrări abstracte, moderne (pe un ou se pot observa frânturi din zeci de exponate).

Aceste şase tehnici de lucru au fost inventate de Lucia Condrea şi sunt recunoscute în lumea artei de mari colecţionari, muzee de artă din lume ca fiind „arta Condrea“.

Motivele ornamentale pe care le foloseşte cuprind o întreagă gamă de elemente reprezentative, deosebit de bine realizate, cu o întreagă încărcătură de artă şi bogată simbolistică încifrată în ele.

Cromatica de care se foloseşte pentru ornamentarea ouălor se regăseşte întotdeauna pe costumele populare din zona Bucovinei, precum şi pe ştergare, feţe de masă şi de perină, cusături, ţesături de pat şi de perete etc. Culorile portului nostru popular se caracterizează prin armonie şi prospeţime, fiind odihnitoare şi fericit combinate.

Câtă migală, cât simţ artistic, câtă trudă, cuvioşie şi simţire, câtă credinţă şi răbdare se pot descifra din simbolurile unui ou încondeiat de doamna Lucia Condrea!

O ambasadoare a tradiţiilor bucovinene

Lucia Condrea a participat timp de 22 de ani consecutiv la 112 expoziţii internaţionale din 11 ţări. Cerinţele juriilor şi valoarea celorlalţi expozanţi au determinat-o să se perfecţioneze, cu vremea ajungând printre cei mai valoroşi artişti ai lumii în acest domeniu.

Lucrările Luciei Condrea sunt la loc de cinste în marile muzee ale lumii, Case Regale, precum şi în numeroase colecţii personale, ea fiind o „sursă“ inepuizabilă de idei şi concepţii în arta românească tradiţională.

Începând cu vara anului 2007, artista Lucia Condrea a inaugurat la Moldoviţa (Bucovina, Suceava) un muzeu ce-i poartă numele, unic în ţară şi poate în lume prin valoarea artistică deosebită a exponatelor. Ideea realizării acestui muzeu a apărut ca o consecinţă firească a multor ani de trudă artistică şi din dorinţa de a lăsa generaţiilor următoare aceste valori unice ale artei.

Muzeul cuprinde peste 5.000 de exponate aşezate pe suprafaţa celor două etaje ale clădirii în 41 de vitrine şi este structurat în trei secţiuni:

– lucrările unicat ale Luciei Condrea, care sunt cele mai numeroase;

– ouă încondeiate foarte vechi, colecţionate din localităţile locuite de etnia huţulă;

– lucrări colecţionate de autoare de la creatori din diverse ţări ale lumii (colecţie internaţională).

Muzeul „Lucia Condrea“

De cinci ani Muzeul „Lucia Condrea“ găzduieşte o Şcoală internaţională de vară a ouălor închistrite, în cadrul căreia străini din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii vin să înveţe acest meşteşug, să admire minunile Bucovinei, dar şi să înţeleagă ceva din sufletul şi istoria huţulilor de pe aceste meleaguri.

Ouăle de Paşti sunt o mărturie că datinile, credinţele şi obiceiurile pascale se integrează elementelor cu deosebită valoare ale culturii spirituale populare, fiind cele ce definesc, alături de multe altele, particularităţile etnice ale poporului nostru.

Sorin STAICU