Studii recente, realizate la nivel de judeţe, arată deja ceea ce se cunoaşte: suprafeţele agricole s-au degradat esenţial din cauza folosirii iraţionale a îngrăşămintelor chimice şi a lucrărilor mecanice neadaptate cerinţelor unui anumit tip de sol. O mai mică suprafaţă a fost afectată de alunecările de teren şi de poluările petroliere sau miniere. Vestea bună este că lucrurile încep din an în an să fie corectate ca urmare a unor programe naţionale de cartare ori studii pedologice sau pentru că fermierii solicită analiza solului în baza căreia aplică ulterior tehnologia de cultură. Dacă şi oficiile de studii pedologice judeţene vin în întâmpinarea solicitărilor agricultorilor chiar că în 15-20 de ani s-ar putea reveni la o agricultură ştiinţifică şi am salva terenurile de la degradare.

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Prahova a realizat această deschidere încă de anul trecut, moment care a coincis cu depunerea mai multor comenzi de la fermieri pentru executarea lucrărilor de cartare agrochimică. Era mare nevoie să se ajungă în acest punct dată fiind ultima evaluare a degradării solului. Astfel, dintr-o suprafaţă totală arabilă de 271.504 ha, un procent de 0,64% s-a transformat în sol puternic acid, 9,6% – în moderat acid şi 21,7% – în slab acid. Nici aprovizionarea cu alte elemente de bază nu este mai bună, 36% din teren fiind foarte slab şi slab aprovizionat cu fosfor şi aproape 34% – slab sau mijlociu aprovizionat cu potasiu. În afară de faptul că fertilizarea chimică s-a făcut întâmplător, nefiind adaptată la cerinţa reală a plantei şi a terenului, nici aportul de îngrăşăminte naturale n-a mai fost unul pe măsură. De exemplu, Prahova avea, în urmă cu 20 de ani, 900.000 de capete de bovine, iar acum deţine în jur de 30.000, şi 600.000 de capete de ovine, faţă de 200.000, în 2013.

O analiză costă 5 lei/an/ha

Ing. Marian Marcu, directorul OSPA, ne spunea că fermierii au început să solicite studii agrochimice şi planuri de fertilizare fiindcă exploatarea terenurilor a devenit nerentabilă: „Inginerii, dar nu numai, care au în exploatare terenuri agricole au început să redescopere utilitatea studiului agrochimic. Din păcate, ei vin la noi doar atunci când observă că nu mai realizează producţii bune, chiar dacă aplică sistemul complet de lucrări şi fertilizări şi solicită analiza solului doar în parcelele unde consideră că au apărut probleme, nu pentru întreaga suprafaţă pe care o lucrează.“ Pentru OSPA studiile nu sunt neapărat un avantaj, „multă muncă şi bani puţini“, dar pentru fermieri o cartare rezolvă o mulţime de probleme, începând cu faptul că vor cheltui bani mai puţini pe îngrăşăminte, fiindcă vor aplica doar dozele de care au nevoie pământul/cultura, în funcţie de aprovizionarea cu macro şi microelemente evidenţiată de analizele chimice şi vor executa lucrările mecanice, de asemenea, în limita permisă de sol. Preţul pentru un hectar este de 20 lei (probele se iau de la două adâncimi, 1-20 cm şi 20-40 cm, o probă la 4 ha, cumulată din mai multe sondări intermediare): „Având în vedere că un studiu agrochimic este valabil pentru patru ani rezultă un cost mediu pe an de doar 5 lei/ha, preţ absolut neglijabil, pe care fermierul îl poate recupera din 5 kg de grâu. Câştigul de producţie pentru lotul în care se intervine poate să apară în primul an de la fertilizarea după planul recomandat de noi şi mai ales după amendarea terenului, pentru corectarea pH.“

Alte programe care impun cartarea

Cartările comandate sunt departe de a prezenta, la nivelul unui judeţ, o situaţie clară a solului, sub aspectul pH-ului, conţinutului de humus ori NPK şi alte elemente nutritive, clasa de calitate etc. Harta este completată cu alte analize pe care OSPA le efectuează, cum ar fi studiile de pretabilitate, obligatorii în cazul reconversiei în viticultură şi, probabil, pe viitor, în pomicultură: „În cazul utilizării fondurilor europene, un studiu pedologic, însoţit de determinările chimice, este solicitat imperativ prin proiect, să se vadă dacă terenul este propice sau nu pentru plantaţia respectivă şi dacă merită ca banii să fie cheltuiţi. Fermierul are la dispoziţie altfel toate elementele de la care apoi să aplice tehnologia de cultură, cum se zice, ca la carte. Pe urmă, sunt anumiţi producători de material săditor care oferă fermierilor puietul pentru înfiinţarea plantaţiei – noi avem astfel de cazuri la nuc, cu condiţia prezentării unui studiu similar; este modul lor de a-şi conserva prestigiul. Dacă nucul ar fi plantat într-un sol nepretabil agricultorul ar da vina pe materialul săditor, iar producătorul ar putea suporta prejudicii de imagine.“ De asemenea, fermele zootehnice sunt obligate, dacă utilizează dejecţiile rezultate de la animale în propriul sector vegetal ori dacă îl comercializează către alte unităţi, să efectueze studii agrochimice: „Există un program naţional înscris în bunele practici agricole, pentru determinarea nitraţilor, care impune o disciplină anume a folosirii dejecţiilor din sectoarele zootehnice. Una dintre condiţionalităţi este şi prezentarea studiului agrochimic pentru terenurile supuse fertilizării cu îngrăşăminte naturale rezultate din fermă.“ Garda de Mediu este instituţia care verifică dacă această măsură se aplică în conformitate cu convenţiile la care România a aderat. În fine, OSPA este cea care efectuează studii în cadrul PUG-urilor sau PUZ-urilor solicitate de primării, pentru a stabili clasa de calitate şi categoria de folosinţă a terenurilor asimilate intravilanului. Acestea pot contribui, dar într-o mai mică măsură, şi nu atât de importantă pentru agricultură, la realizarea hărţii solurilor unei judeţ. Mai nou, din 2014, primăriile trebuie să întocmească Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, iar una dintre anexe prevede şi obligativitatea folosirii de către fermieri a planurilor de fertilizare, planuri care nu pot fi realizate fără o analiză chimică a solului.

Monitorizarea sol-teren, un program naţional care-şi va pierde valabilitatea când se va încheia.

Din 2002, cu finanţare de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, OSPA efectuează studiile pedologice şi agrochimice şi realizează sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru suprafeţele cu destinaţie agricolă privind unităţile de sol, inventarierea resurselor de sol, favorabilitatea terenurilor pentru culturile agricole, pretabilitatea pentru folosinţe, poluarea, restricţiile terenurilor la diferite utilizări şi măsurile agropedoameliorative şi antierozionale corespunzătoare. Având în vedere că un studiu pedologic are o valabilitate de zece ani, termenul de finalizare a acestui vast program fusese fixat iniţial pentru 2012. Slaba finanţare a făcut ca acesta să fie prelungit până în anul 2021, dar nici aşa, în ritmul în care vin banii, cam pentru trei comune în fiecare an, este posibil să nu se încheie la noul termen. De exemplu, în Prahova, din 104 localităţi, au fost efectuate studii pedologice şi agrochimice pentru 30 de comune, câte 10 pentru fiecare dispunere de relief, câmpie, deal şi munte. În 2013 Ministerul Agriculturii a blocat banii, astfel că nu s-au mai efectuat lucrări pedologice. Deja, dacă ţinem cont de valabilitatea unui studiu, analizele din 2002 nu mai sunt de actualitate în 2014, cu excepţia profilului de sol.

Maria BOGDAN