Adama 750x100 30 martie
update 3 Apr 2020

Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ 107 ani de tradiţie

Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ din Valea Călugărească este continuatorul uneia dintre cele mai vechi şi reputate şcoli de agricultură din ţară. Într-o podgorie de însemnătatea „Dealului Mare“ s-a pus problema formării unor specialişti în viticultură încă de la începutul secolului trecut. Primii absolvenţi ai Şcolii Elementare de Viticultură, înfiinţată în anul 1907, au avut misiunea să coordoneze refacerea plantaţiilor distruse de filoxeră. Ulterior, unitatea a trecut prin mai multe etape de organizare, dar întotdeauna şi-a păstrat profilul vitivinicol. În anul 1966 şi-a luat titulatura de liceu agricol şi profilul mai complex de horticultură, pregătind specialişti în viticultură, oenologie, legumicultură, pomicultură, protecţia plantelor, floricultură şi arhitectură peisageră. Mai târziu şi-a adăugat clase de maiştri şi profesională, iar din 1987 s-a extins, pierzându-şi oarecum identitatea, cu profesii precum zootehnia şi mecanica agricolă. În 1990 primeşte denumirea de Grup Şcolar Agricol, iar din 2009 devine colegiu, unicul din judeţ, dintre instituţiile cu acest profil, cu o asemenea încadrare admisă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării.

Unitatea de învăţământ, cu vechime de 107 ani, a dat horticulturii româneşti specialişti de valoare, evident, după absolvirea studiilor superioare şi doctorale. Mulţi dintre inginerii cu baza pregătirii la Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ conduc instituţii ale statului, urmează cariere didactice, au lucrat şi lucrează în cercetare, sunt unii dintre cei mai buni vinificatori ori sunt extrem de apreciaţi ca practicieni în fermele viticole, pomicole, legumicole sau vegetale din judeţ şi din ţară, ca angajaţi sau proprietari de ferme. Institutul de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă de la Valea Călugărească şi cele mai puternice ferme din podgoria „Dealu Mare“ au în conducere ori în industria de vinificaţie specialişti formaţi la această şcoală. Perioada de glorie se plasează între anii 1968-1986, când procentul de accedere în învăţământul superior al promoţiilor pregătite aici, în baza unor examene cu adevărat exigente, ajungea şi la 50%. Este intervalul în care şcoala a beneficiat şi de un excepţional corp profesoral: Constantin şi Maria Ignat, Gabriela Dobleagă, Maria Rădulescu, Doina Răileanu, Oliviu Găzdac, Olimpia Ciulan, Ion Curcă, Valeria Şerbănoiu etc. Aici şi-a început cariera didactică şi legendarul antrenor Octavian Bellu. Vreme îndelungată liceul s-a ridicat la un asemenea nivel al pregătirii încât, acumulând cunoştinţe suficiente în alte domenii, mai mulţi elevi au îmbrăţişat cariere diferite, cum ar fi ştiinţele juridice, economice, literară, militară, universitară etc. Un exemplu ar fi cel al scriitorului Aurel Mihale sau al istoricului militar Gavriil Preda.

Transformări după două decenii de reforme educaţionale

Cum găsim astăzi unitatea de învăţământ? Este una dintre cele mai mari din mediul rural, având peste 700 de elevi şi 48 de profesori, ingineri şi maiştri. Colegiul pregăteşte, la cursuri de zi, seral, postliceală şi profesională, tehnicieni în cultura ecologică, agroturism, industria alimentară, protecţia calităţii mediului, controlul calităţii produselor agroalimentare, protecţia plantelor, horticultori, veterinari, mecanici pentru întreţinere şi reparaţii, mecanici auto, brutari, patiseri, preparatori produse făinoase. Cu alte cuvinte, a abdicat într-o mare proporţie la profilul pe bază de altădată, care-i conferea identitatea şi-l făcea atractiv, extinzând aria curriculară în domenii conexe. Dar s-a repliat justificat: timp de un deceniu şi jumătate, agricultura n-a mai cerut specialişti, iar piaţa s-a orientat spre alte domenii nonagricole; învăţământul agricol a fost nevoit să răspundă noilor provocări şi a trecut prin experimente sau reforme repetate care au împins lucrurile aşa cum sunt astăzi. De altfel, deşi fermierii invocă lipsa muncitorilor specializaţi, cum ar fi tehnicienii horticoli ori mecanizatorii, aceştia nu sunt asimilaţi pe piaţa muncii nici chiar acum. Directorul unităţii, prof. Mihaela Badea, ne spunea că mai multe şanse de integrare le au absolvenţii specializaţi în industria alimentară şi mecanicii, dar ultimii, atenţie, nu merg în fermele agricole, ci în reprezentanţele de vânzări autoturisme sau service-uri auto.

Performanţe şcolare

Pe de altă parte, pierzând specializarea, colegiul se comportă ca oricare altă unitate de învăţământ liceal, preluând, potrivit legislaţiei învăţământului, absolvenţii de gimnaziu la repartiţia computerizată, ca o opţiune de rezervă a copiilor, în ambele sesiuni de înscriere, deci după susţinerea corigenţelor, astfel că ajung aici şi elevi cu medii foarte mici, caz în care este greu de obţinut performanţe notabile. Cole­giul nu mai este deci unul la care elevii vin pentru că vor să înveţe şi să practice mai apoi agricultura. Media de promovabilitate a bacalaureatului este undeva la 25-30%. Ea a crescut după ce s-au aplicat subiecte diferenţiate, dar părerea profesorilor este că examenul de maturitate ar trebui să se axeze pe profilul tehnic, nu pe materii – matematică şi limba română – specifice liceelor cu profil uman sau real. Dar chiar şi în condiţiile de mai sus există elevi, puţini, ce-i drept, în raport cu perioada când instituţia avea strict profilul horticol şi admiterea se realiza în baza unui examen, care se evidenţiază la învăţătură: anul trecut, de pildă, câştigătorul olimpiadei naţionale pe meserii provine de la acest colegiu, 17 absolvenţi s-au putut înscrie la o facultate, iar 36 au fost admişi la postliceală.

Un bun exemplu de cheltuire a banului public

Ca bază materială trebuie să spunem că la acest colegiu putem găsi un exemplu de bună cheltuire a banului public. Cu două programe cu finanţare europeană, relativ restrânse ca sumă (700.000 de euro), s-a consolidat şi modernizat impunătoarea clădire veche a liceului, s-au dotat laboratoarele cu aparatură, s-au cumpărat utilaje agricole şi instalaţii interioare pentru orele de practică a elevilor, în funcţie de specializare, s-a construit un nou corp de şcoală etc. Şcoala a câştigat şi dreptul de proprietate pentru 24 ha de teren. Cea mai mare parte a suprafeţei este arendată, recoltele valorificate contribuind la autofinanţarea colegiului, iar diferenţa este folosită ca bază didactică (livezi, vie, peisagistică etc.) pentru orele de practică. Dacă ar fi să respectăm adevărul, unitatea traversează poate cea mai fastă etapă din toată existenţa sa din punctul de vedere al dotărilor materiale. Sperăm doar ca ea să fie urmată şi de performanţe şcolare măcar la nivelul de acum 20 de ani.

Director Mihaela Badea:

„Colegiul nostru a stabilit parteneriate cu mai multe instituţii din ţară şi din Europa. Aş aminti câteva programe comune cu şcoli din Austria, Germania, Elveţia, Slovenia, Italia, Spania şi Ungaria în cadrul proiectului «Standarde în industria vinului» şi relaţia specială cu Staţiunea Federală de Cercetare şi Producţie Vegetală de la Changins, din Elveţia. Suntem parte în alte colaborări cu tematici propuse de proiecte finanţate prin axa POSDRU privind în special piaţa muncii. În ţară, cea mai strânsă colaborare o avem cu ICDVV în baza unei legături interinstituţionale statuată încă din anul 1956.“

Maria BOGDAN

Articole înrudite