reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Nov 2019

Poveste în poveste!

Mă luă din scurt secretarul de redacţie şi io, cam puturos de felul meu, n-aveam ofticarea pregătită. Aşa că vă spun o poveste.

Cică ere o dată un ţăran tânăr, fermier familial, nici prea-prea, nici foarte-foarte, apropitar pe vreo cinci ha de pământ, gras, mănos, de uns pe pâine, cinci vaci, 10 porci, o căpiţă de orătănii, o seră de 100 de ari şi alte ălea de trebuinţă pentru o gospodărie. E drept că Ăl de Sus, care-i cam socialist de felul său, nu-l ocolea nici cu secetele, nici cu vântoasele, nici cu roiurile de goange care-i ronţăiau păpuşoii, grâul şi ce mai punea el acolo. Tot drept e că le cam trăgea şi la vecinu', un proaspăt moşier de trei sute de hectare. Şi mai drept e că noul moşier se mai milostivea şi când slobozea hapurile peste culturile lui, întorcea tractorul pe terenul lui. Cam călca, da' se alegea cu locul stropit. Cu irigatu' nu prea greşea boieru', da' nici aşa să le ai pe toate! Şi cum stătea ţăranul nostru într-o seară pe net (hai că's comic, nu-i aşa?), dădu peste o poveste care-l lăsă bouche bé (de unde făcuse, la profesională, o practică de vară prin sudul Franţei). Cică el, micul fermier, fermierul familial cum ar veni, este un actor important în piaţa mondială şi că nu este de neglijat, mai ales ca furnizor de securitate alimentară. Ba mai mult chiar, poate deveni cheia de boltă şi pilonul de rezistenţă al construcţiei viitoarei autonomii alimentare europene (nu prea pricepu el ce-i cu autonomia alimentară, o cam confundă cu indepen­denţa alimentară, dar să trecem mai departe).

 Se zicea că el, fermierul familial, începe să aibă o importanţă din ce în ce mai mare şi că joacă un rol extrem de important ca sursă stabilă de venituri şi de hrană. Nu numai în zonele sărace şi subdezvoltate, ba chiar ici'şa, mai înspre buricu' brucselez. Ca să nu mai vorbim de rolul social şi de modelul cultural tradiţional pe care-l reprezintă în satul mondial, în carele nu mai poci să afli unde eşti fără GPS, la cât de tare seamănă uliţele între ele. Mai spunea acolo că, oarecum în opoziţie cu ăialanţi fermieri, care au de evanghelie modelul comercial, cu tot ce aduce el, bine şi rău, este extremely important. El, adică EL, muierea şi plozii, trebuie să devină din ce în ce mai importanţi în asigurarea hranei generaţiilor de or să vie. Adică, neavând nici de unele, ca să practice o agricultură super intensivă şi comercială, încropeşte de o agricultură conservativă, se mai cârpeşte în cot cu poalele, da' una peste alta, conservă ce-i mai important pentru ălea, fertilitatea solului, care, o dată dusă, e bine dusă. Zice autoru' că fertilitatea solului e ăl mai ăl bun public de mediu. Aici nu prea pricepu el cum, dacă-i pământul lui, moştenire de la Moşu', snaga e şi a altora, da' îl lămuri muierea, care tocma' ce se întorsese de la muls vaca şi învârtea de-o mămăligă. Se zicea că ar cam fi singurul operator economic care ar putea să practice sistemele de agricultură durabilă. Pricepu' în sfârşit că agricultura durabilă în secolul XXI e o provocare, prin care autoru' (on franţuz după nume) voia să mai acopere diferenţa rural-urban, pe parte de venituri şi securitate alimentară. Pe parte de mâncare (nutriţie pe domneşte!), cam avea dreptate, că nu se compară blidu' lui de făsui învârstat de morcovi, ţeline, pătrunjei şi pamidore, zăcut pe ciolanu' lu' Ghiţă (fie iertat!) cu nicio altă mâncare împinsă în tavă prin oboarele târgului. Făţoase, da' cam atât. Nu cârmeau nările! Mai scria acolo că guvernanţii ar cam trebui să se grijească de ferma lui familială şi a altora ca el, până se va ajunge la un drept echilibru cu ăialalţi, cu comercialii. La partea asta îl podidi somnu' şi căzu cu capul pe tastatură. Băsniri mai auzise. Auzise şi că-l va ajuta guvernu' cu sera, că avea şi de asta şi uite, dete colţu' ierbii şi el tot cu sera prăvălită de as' iarn', când cu viforu'. Nu visă nimic. Mai bine, că toate visele lui de tânăr fermier familial, beneficiar al Tânărului Fermier, se dovediseră, până la urmă, coşmaruri.

Gheorghe Socotitoru

P.S. Pentru cine nu crede povestea să caute pe www.europa.eu/Horizon2020/ „SFS-17: Small farms but global markets: the role of small and family farms in food security.“ Şi agropoliticienii români pot să caute. Nu traduc, că la noi engleza este a doua limbă din capu' trebii!

Acelaşi