Unbeaten 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Feb 2021

Vaccinarea contra antraxului, o acţiune obligatorie în sezonul de primăvară!

Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de dalac, buba neagră sau cărbune, este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice. Boala se caracterizează printr-o mortalitate mare la animale, având atât implicaţii economice (confiscarea totală a animalelor sacrificate), dar şi epidemiologice, fiind transmisibilă la om. Antraxul este o boală telurică, adică sporii bacteriei care produce boala îşi au habitatul în sol, unde rezistă zeci de ani şi constituie sursa cea mai frecventă de infecţie pentru ierbivore. De aceea, pentru ca animalele să fie în siguranţă, înainte de a ieşi la păşune trebuie să fie vaccinate contra antraxului.

La boală sunt receptive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele, urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore. Porcinele şi carnasierele sunt mai puţin sensibile.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave care elimină germeni prin toate secreţiile şi excreţiile şi care se transformă în spori, în contact cu aerul. Sporii sunt răspândiţi pe păşune, furaje, apă, iar prin intermediul vântului, al apelor de suprafaţă sau freatice pot difuza pe suprafeţe întinse.

Prin deschiderea cadavrelor, sacrificarea animalelor sau sângerarea animalelor bolnave, se răspândeşte un număr mare de germeni în mediul exterior şi de aceea este interzis să se facă aceste manopere la animalele suspecte de boală.

Toate produsele provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână,) pot fi surse de infecţie importante, în special pentru om.

Căi de infecţie

La ierbivore infecţia are loc pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, pe cale respiratorie prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă şi contaminarea cutanată prin diferitele leziuni ale pielii. La porcine, carnasiere şi păsări contaminarea se realizează prin consum de carne sau organe de la animalele bolnave de antrax.

La om, cea mai frecventă este infecţia cutanată, localizată în general la mâini şi pe faţă (buba neagră), dar şi digestivă (prin consum de carne infectată). Uneori este posibilă şi calea respiratorie (boala scărmănătorilor de lână).

Semnele clinice ale bolii nu diferă prea mult de la o specie sau alta, dar există unele particularităţi privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, prezintă tremurături musculare, scurgeri sangvinolente la nivelul orificiilor nazale sau anale. Animalele mor în câteva minute sau ore.

La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree şi urinare cu sânge. Moartea este precedată de hipotermie şi de convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febră, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, animalul nu consumă alimente.

Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi aspectului cadavrului.

Profilaxia

Cea mai importantă este vaccinarea cu Carboromvac. Această acţiune este obligatorie şi se face la  bovine, ovine, caprine şi cabaline.

Pentru o mai mare eficienţă a vaccinului, este necesar ca animalele să fie deparazitate intern cu suspensii buvabile de Rombendazol, Romfenbendazol, Rombendazol Plus sau injectabil cu RomIvermectin şi RomAvermectin Plus.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar

Doctor în ştiinţe medicale

SC Romvac Company SA

Articole recente - Lumea Satului