Ninsorile abundente nu ne scapă de secetă

Viscolul şi zăpezile abundente din a doua parte a lunii ianuarie au redat speranţa agricultorilor pentru recolte bune în 2014. Nu este însă suficient pentru că pericolele încă n-au trecut. Fermierii se tem că, din lipsa zăpezii, unele culturi ar putea să îngheţe în anumite zone ale ţării, diminuând serios producţia. În acelaşi timp, există şi voci care susţin că nivelul de apă din sol este oricum redus, nefiind exclus fenomenul de secetă.

Sfârşitul lunii ianuarie a venit cu ninsori abundente şi viscol în întreaga ţară. Cei mai afectaţi au fost proprietarii de solarii – distruse practic – de la Matca, judeţul Galaţi, însă dificultăţi în derularea activităţii s-au semnalat şi în zootehnie, în special privind transportul furajelor.

Pentru agricultori zăpada ar trebui să fie aducătoare de veşti bune. Există însă temerea că din cauza stratului subţire de zăpadă – de doar câţiva centimetri pe fondul viscolului puternic – culturile ar putea să îngheţe. Ninsorile nu au refăcut însă deficitul de apă din sol, în anumite zone ale ţării nivelul de apă din sol fiind chiar mai mic decât în martie 2013 sau martie 2012, ceea ce îi duce pe mulţi cu gândul la secetă.

Ministrul Constantin este optimist

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, spune că ninsorile de la sfârşit de ianuarie sunt benefice pentru agricultori, mai ales că erau aşteptate îngheţuri.

„În această perioadă cred că producătorii agricoli au avut beneficii. M-am uitat în ultimele zile (n.red. 30 ianuarie) pe hărţi. La nivel naţional, existau două pericole. Pe de o parte, lipsa de umiditate, care începea să se resimtă, şi a venit această zăpadă la timpul potrivit.

Al doilea pericol pe care îl aveam era legat de posibilul îngheţ care se preconizează a veni în perioada următoare. Dacă nu aveam zăpadă plantele ar fi fost expuse şi riscam producţia, deci în mare parte pentru producătorii agricoli avantajele sunt evidente în această perioadă“, a declarat Constantin.

Ministrul recunoaşte că probleme există în pomicultură şi la solarii, ţinând să precizeze că pierderile vor fi acoperite prin intermediul fondului mutual.

„În 2012 am intervenit cu un ajutor de minimis, iar acum am venit cu instrumente moderne, pentru că statul nu poate să despăgubească la infinit. Este vorba de coparticipare a producătorilor agricoli la ceea ce înseamnă fondul mutual. Fiind mem­bri ai fondului mutual, pot fi despăgubiţi an de an prin contribuţie proprie, prin fonduri europene şi contribuţia de la bugetul de stat pentru eventualele pierderi de venit cauzate de diverse calamităţi“, a precizat ministrul Agriculturii.

Nivel redus de apă în sol

În judeţul Timiş stratul de zăpadă era la sfârşitul lunii ianuarie de circa 10 centimetri.

„Pentru noi a fost bine, mai ales că a nins. Nu am avut parte de vânturi puternice şi nici de temperaturi foarte scăzute (termometrele au coborât până la minus 10 grade Celsius), ceea ce a permis o evoluţie bună a culturilor“, a precizat Samson Popescu, un fermier din Timiş.

Fermierul susţine că a contat şi faptul că a semănat culturile în a doua parte a perioadei optime de semănat şi nu în prima parte, cum au procedat mulţi agricultori din zonă.

Înainte de ninsorile de la mijlocul lunii ianuarie la aceştia culturile erau răsărite, iar plantele mult mai mari decât de obicei, pe fondul temperaturilor ridicate pentru acea perioadă, după ninsorile din ianuarie. Însă, este de aşteptat ca semănăturile din toamnă să sufere pierderi importante.

„În ceea ce priveşte nivelul de apă din sol, în decembrie 2013 era de doar 3 litri pe metru pătrat. Niciodată în ultimii ani nu am avut un astfel de decembrie fără precipitaţii“, se plânge Popescu.

În ianuarie, pe fondul ninsorilor, nivelul de apă din sol s-a mărit undeva la 36 de litri pe metru pătrat, însă nu suficient pentru a asigura o evoluţie bună a culturilor în perioada următoare. La acest moment, deficitul de apă din sol este semnificativ, adaugă fermierul. Popescu susţine însă că mai există un alt pericol, cel al apariţiei unor boli la anumite culturi, cum este cazul rapiţei.

La rândul lui, Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR, afirmă că, în ciuda ninsorilor, seceta se menţine şi în judeţul Bacău. El adaugă că deficitul de apă din sol este mai mare decât cel din martie 2013 sau chiar martie 2012.

La Bacău stratul de zăpadă era în ianuarie de doar circa 5 centimetri, după ce viscolul a îndepărtat zăpada de pe câmpuri. În aceste condiţii, există riscul îngheţării culturilor, mai spune Ciobanu. Şi în Teleorman au căzut precipitaţii importante în ianuarie, însă nu suficiente pentru a reface rezerva de apă din sol.

„E bună zăpada de anul acesta. Dacă ar mai cădea vreo jumătate de metru ar fi şi mai bine pentru apa din sol“, a declarat Victor Chivu, un fermier din Teleorman.

Asigurarea furajelor, prioritatea în zootehnie

Cea mai mare problemă cu care se confruntă fermierii în această perioadă a anului este asigurarea hranei pentru animale, precum şi a apei. Chiar dacă în general aceştia şi-au făcut provizii din timp pentru vremea rea, au existat şi cazuri cu probleme.

În judeţul Buzău, de exemplu, a fost necesară intervenţia autorităţilor pentru ca transportul cu furaje să ajungă la ferma de creştere a porcilor din localitatea Stâlpu, rămasă fără furaje, cu un efectiv de 4.000 de animale. O situaţie similară a fost consemnată şi la ferma de bovine de la Săftica, din comuna Baloteşti. Nu sunt însă cazuri singulare. Şi crescătorii de păsări au cerut ajutorul autorităţilor.

„Am apelat la sprijinul Comandamentelor de iarnă pentru a ne ajuta în câteva situaţii. Este vorba de un transport de pui vii de la Oradea în Prahova, dar şi de un altul cu furaje din Buzău în judeţele limitrofe“, a declarat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Cazuri cu probleme au mai constituit un transport de pui din Bulgaria către o fermă din Călăraşi sau de la Urziceni la Brăila, unde puii urmau să fie sacrificaţi.

Ioana Guţe