reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

„Ne rugăm să nu vină îngheţul“

Temperaturile ridicate din lunile decembrie şi ianuarie îi îngrijorează pe pomicultorii din judeţul Suceava, mai ales că, în ultimii ani, în nordul ţării s-au înregistrat în luna februarie temperaturi care au coborât sub minus 20°C.

Conform dr. ing. Gheorghe Iacobuţă, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni (SCDP), repausul din această perioadă la pomi nu este total, având loc anumite procese biochimice şi fiziologice. În perioada de repaus relativ al pomilor cresc rădăcinile. Dacă am plantat pomii din toamnă rădăcina care este fasonată îşi reface rama, iar rădăcinile tinere pot să crească la temperaturi de două grade în sol.

„Avem două tipuri de repaus. Un repaus obligatoriu, indiferent de condiţiile climatice, în care pomii nu pot porni în vegetaţie, care în general este scurt. Cel mai scurt este la cais şi piersic, el durează cam până la începutul lui decembrie. Dacă la 1 decembrie tăiem ramuri de cais sau piersic şi le punem într-o cană la cald pornesc în vegetaţie. Celelalte specii nu pornesc. Este mai mare repausul la măr şi la păr şi durează, în funcţie de condiţii, şi până la jumătatea lunii ianuarie. La ora actuală noi suntem în repaus relativ. Acum, dacă se creează condiţii de a porni în vegetaţie timp de 10 zile şi nopţi cu temperaturi de peste 6 grade, se poate intra în vegetaţie“, ne-a declarat dr. ing. Gheorghe Iacobuţă.

Intrarea în vegetaţie, un pericol pentru pomi

Directorul SCDP susţine că atât timp cât nu se înregistrează acel zero biologic pomii nu pot porni în vegetaţie. Zero biologic înseamnă temperaturi pozitive cuprinse între 6-8 grade, atât ziua cât şi noaptea, cel puţin 10 zile consecutiv, după care pomii pot porni în vegetaţie.

„Spre exemplu, la cireş este nevoie de 250-270 de ore consecutiv cu această temperatură. Dar trebuie să reţinem că, în ultimii ani, în zona pomicolă Fălticeni, la sfârşitul lunii ianuarie şi în februarie au fost temperaturi excesiv de scăzute, sub minus 15-20. Dacă vor fi şi iarna aceasta aceste temperaturi vor produce daune. Ar trebui reţinut că pomii, până la ora actuală, se află în repaus facultativ. Dacă perioadele cu temperaturi scăzute alternează cu perioade cu temperaturi ridicate se prelungeşte perioada de repaus, cu influenţe deosebite. În această perioadă au loc la pomi procese fiziologice şi biochimice care conduc în final la fenomenul cel mai important, şi anume de formare a gameţilor, respectiv a polenului şi a ovulelor. Temperaturile mai ridicate, nejustificate şi neconforme cu perioada de iarnă, ar putea influenţa foarte mult producţiile pomicole de anul acesta. În primul rând este posibil ca înflorirea să se prelungească foarte mult, iar mugurii floriferi sau florile pot să cadă“, ne-a spus dr. ing. Gheorghe Iacobuţă.

Sâmburoasele sunt cel mai tare afectate

Specialiştii staţiunii din Fălticeni spun că sâmburoasele sunt cele mai puternic afectate. Migdalul este cel mai tare afectat, după care urmează caisul şi piersicul, cireşul, mai puţin vişinul, părul şi mărul. Mărul şi părul sunt speciile cele mai rezistente, pragul minim de rezistenţă la îngheţ fiind de minus 25° şi poate ajunge la minus 32°, în condiţiile în care astfel de temperaturi scăzute survin în timp.

Cercetătorii atrag atenţia că problemele deosebite apar doar atunci când sunt variaţii mari şi bruşte de la temperaturi negative la pozitive şi invers.

„În foarfecul tăietorului stă producţia de fructe“

„Deocamdată plantaţiile din cadrul staţiunii se prezintă foarte bine, nu sunt probleme deosebite, lucrăm la ora actuală la cea mai importantă lucrare, despre care se spune că «în foarfecul tăietorului stă producţia de fructe», şi anume tăierea de rodire şi fructificare. Din cei peste 110.000 de pomi avem deja efectuate lucrări de tăiere la 15%.

Din raţiuni de ordin economic lucrăm numai cu salariaţii permanenţi, iar până la sfârşitul lunii martie lucrarea va fi încheiată. Acolo unde nu s-au făcut tratamentele specifice de iarnă condiţiile climatice permit efectuarea tratamentelor fitosanitare. Sunt tratamente specifice pentru formele hibernale ale dăunătorilor şi pentru combaterea agenţilor patogeni cu substanţe dedicate“, a precizat directorul Gheorghe Iacobuţă.

La ora actuală Staţiunea pomicolă deţine o suprafaţă de 160,3 ha, dintre care plantaţii efective 131,2 ha, 125,2 ha fiind cu măr şi 6 ha cireş şi vişin.

Lipsa umidităţii din sol poate afecta producţia

Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, asociaţie cu peste 100 de membri, dintre care 20 deţin suprafeţe mari şi foarte mari de livezi, spune că temperaturile din toamna anului trecut şi de la începutul lui 2014 sunt neobişnuit de mari şi împreună cu seceta vor crea probleme livezilor din judeţul Suceava.

„Nu reţin în 44 de ani de pomicultură să fi avut asemenea temperaturi în decembrie şi ianuarie. Ele reprezintă un pericol destul de mare pentru pomi; perioada de 60 de zile de repaus obligatoriu la măr a trecut, de acum înainte este repausul condiţionat, care este în funcţie de temperatură. Pragul biologic pentru a porni în vegetaţie pomii este de 8 grade, temperatură care trebuie să fie atât noaptea cât şi ziua. Sperăm ca aceste temperaturi mai mari să nu fie şi noaptea, pentru a nu avea probleme deosebite.

La temperaturile ridicate se adaugă lipsa acută a umidităţii din sol. În toamna aceasta a fost o singură ploaie mai serioasă, de 30 litri pe metru pătrat, dar de atunci şi până acum nu au mai fost alte precipitaţii. Pământul este într-un deficit mare de apă din anii anteriori. Temperaturile din timpul zilei duc la slăbirea rezistenţei pomului pentru temperaturi scăzute, iar dacă vine un îngheţ brusc, de minus 10-15°C, vor fi probleme la mugurii de rod şi la rezistenţa pomului“, ne-a declarat Mircea Costişevschi.

Silviu BUCULEI