Adama Sultan iulie 2020
update 14 Jul 2020

Descoperire de nivel mondial în genetica păsărilor

Florin Pricop, premiat de Academia Română

În ultimul număr din anul trecut al revistei Lumea Satului (numărul 24/15-31 decembrie 2013) v-am prezentat o lucrare ştiinţifică de o importanţă deosebită pentru avicultură, intitulată „Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice“, pentru care autorul Florin Pricop a obţinut în data de 19 decembrie 2013 premiul „Emanoil Teodorescu“ acordat de Academia Română. Este momentul să aruncăm o privire şi mai atentă asupra vieţii şi activităţii omului de ştiinţă.

Dr. ing. Florin Pricop aparţine întru totul lumii satului. S-a născut într-un sat dobrogean de lângă Medgidia, iar după terminarea studiilor universitare şi-a dedicat viaţa studiului aprofundat  al geneticii în avicultură.

Este căsătorit din 1981 cu Magdalena Pricop, de profesie tehnician proiectant, împreună având o fiică, Lavinia, absolventă a Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti. Lavinia îşi practică meseria de medic veterinar la Serviciul Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.

Dintre specializările lui Florin Pricop menţionăm: Teoria şi practica ameliorării liniilor pure de galinacee, rase uşoare, genitoare de hibrizi de ouă; Concepţia şi executarea fluxurilor tehnologice din fermele de linii pure, în vederea reproducţiei raselor uşoare şi găinilor de ouă pentru consum; Modele şi metode de calcul al producţiilor realizate la fermele de linii pure. Este inginer zootehnist expert în selecţia şi hibridarea păsărilor şi expert al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).

Activitatea ştiinţifică şi didactică

Cu mai bine de un deceniu de cercetare, Florin Pricop este autor şi coautor a 57 de lucrări ştiinţifice, dintre care 7 cărţi, 39 de articole publicate şi 11 articole susţinute la manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate.

Este coautorul mai multor lucrări, dintre care amintim: „Cartea Fermierului – Creşterea păsărilor“, Ed. Ceres, Bucureşti 1989; „Managementul resurselor genetice din avicultură“, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti 1999; Tratat de avicultură vol. I, II şi III, Ed. Ceres, Bucureşti 2000, 2002 şi, respectiv, 2004.

De asemenea, Florin Pricop este unic autor al lucrărilor: „Teoria genică a sexualităţii“, Ed. Academiei Române, Bucureşti 2006; „Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice“, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti 2011. În plus, este coordonator şi prim autor al „Programului de ameliorare a efectivelor de păsări din România“, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 516 bis/17.07.2003.

Totodată, este prim inventator pentru cinci brevete de invenţie publicate în România de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în data de 28.03.2003 şi, totodată, inventator şi titular al brevetului nr. 120269/2005 – Procedeu de recombinare genetică pentru ameliorarea hibrizilor de galinaceae, publicat în România de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în data de 30.11.2005.

Brevetul din urmă este sinonim cu cererea de brevet de invenţie internaţional PCT/RO 03/00013, intitulată, în limba engleză, „Procedure of genetic recombination for galinaceae hybrids breeding“, publicată de către Tratatul de Cooperare al Patentului de la Geneva, în data de 17 februarie 2005, cu numărul de publicare internaţională WO 2005/013681 A1, şi de Oficiul de Patente şi Mărci al Statelor Unite ale Americii (USPTO), în data de 23 martie 2006, cu număr de publicare internaţională US 2006/0064771 A1.

Distincţii şi premii

Florin Pricop se poate mândri cu faptul că este membru fondator al Filialei române a Asociaţiei Mondiale de Avicultură – FRAMA; membru al Societăţii Române de Zootehnie; membru al Biroului Internaţional de Invenţii B2i (2005 – 2006); preşedinte de onoare al Federaţiei Crescătorilor de Păsări de Rasă din România; preşedinte al Asociaţiei Române pentru Managementul Resurselor Genetice Animale.

Premiile primite de-a lungul anilor spun prea puţine despre eforturile reale ale domniei sale în domeniul geneticii aviare, însă e necesară măcar o scurtă trecere în revistă a acestora, fiindcă reuşitele dumnealui reprezintă, de fiecare dată, succese ale ştiinţei româneşti.

2004 – premiul I la sesiunea de comunicări ştiinţifice, Facultatea de Zootehnie, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Iaşi; Medalia de bronz la Salonul Mondial de Inventică Eureka!, Bruxelles, Belgia;

2005 – Medalia de Argint la Salonul Naţional de Inventică Inventika, Bucureşti; Medalia de Aur la Salonul Mondial de Inventică Eureka!, Bruxelles, Belgia; Diploma „Mérite de l´Invention“ decernată de către Biroul Internaţional de Invenţii B2i;

2006 – Medalia de Aur, cu felicitările juriului, şi Diploma Salonului Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi, Geneva, Elveţia; Premiul Special decernat la Geneva de către Uniunea Inventatorilor şi Federaţia Naţională a Culturii Tehnice din Croaţia; Medalia GENIUS la Salonul Internaţional de Invenţii GENIUS, Budapesta;

2013 – Premiul „Emanoil Teodorescu“ al Academiei Române pentru lucrarea „Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice“.

Recenzie

În articolul din decembrie v-am oferit informaţii detaliate despre lucrarea premiată a lui Florin Pricop, din perspectiva veneratului recenzent Horia Grosu. În continuare, vă prezentăm scurta recenzie a prof. dr. Rudolf Preisinger, director general şi genetician şef al companiei Lohmann Tierzucht – Germania.

„Editura Biblioteca Bucureştilor a tipărit «Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice», lucrare ştiinţifică ce se remarcă prin rezultatele revoluţionare pe baza cărora autorul, dr. ing. Florin Pricop, a elaborat o nouă teorie la nivel genetic despre determinarea sexului la păsări.

Rezultatele obţinute au ridicat mai multe întrebări în legătură cu «Teoria cromozomală a determinării sexului», aşa cum a fost elaborată de Şcoala lui Morgan la începutul secolului XX. Cartea cuprinde o descriere detaliată a experimentelor efectuate folosind linii pure homozigote din rase de păsări Rhode Island roşu, Rhode Island alb şi Marans barat. A fost dovedit pentru prima dată că genele heterosomale barat, silver şi gold, care transmit culoarea penajului, au fost identificate la un locus polialelic în cromozomul W. Aceste gene sunt exprimate fenotipic şi sunt probabil moştenite independent de sex, existând loci omologi între cromo­zomii Z şi W, ceea ce contrazice mecanismul hemizigotic şi concluziile la care a ajuns T.H. Morgan (1919).

Teoria genică a sexualităţii are cinci aplicaţii practice. Acestea includ producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi pentru îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă. Aceste aspecte prezintă interes pentru companiile producătoare de material genetic.

Explicarea apariţiei intersexului la galinacee, respectiv teza şi antiteza creării de noi rase de păsări sunt alte două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele muncii dr. ing. Florin Pricop merită a fi continuate şi testate în continuare. Rezultatele pot fi folositoare pentru înţelegerea transmiterii culorii penajului la găinile ouătoare.“

Sorin STAICU

Articole înrudite