reclama youtube lumeasatuluitv

Comuna Pipirig - Neamţ are planuri ambiţioase

Foto: www.pipirig.ro Foto: www.pipirig.ro

În dimineaţa de iarnă, centrul comunei Pipirig, străjuit de „Catedrala Munţilor“, un impunător lăcaş de cult ctitorit de patriarhul Nicodim Munteanu, om al locului, pare liniştit. E o linişte doar aparentă pentru că la primărie se lucrează din plin. Ca la fiecare început de an, sunt multe probleme curente de rezolvat şi, în acelaşi timp, se finalizează unele proiecte ce vizează dezvoltarea în continuare a localităţilor comunei cu bani europeni. „Este singura posibilitate de a merge înainte, ne spune domnul primar Marcel Prună, în condiţiile în care banii din bugetul local sunt puţini, iar de la Guvern aceştia vin cu ţârâita, când vin.“

Locul întâi pe judeţ

Spre deosebire de alte comune din această parte de ţară, aici funcţionează un birou care se ocupă doar de întocmirea şi accesarea proiectelor europene. Cei de aici au urmat cursuri, au fost în schimb de experienţă, s-au specializat, astfel încât se poate spune că Pipirigul ocupă primul loc la accesarea fondurilor europene şi cel mai elocvent exemplu îl constituie faptul că 138 de gospodari sunt beneficiari ai Măsurii 141, faţă de următoarea comună din judeţ care ocupă locul al doilea, cu doar 23 de proiecte.

„Cel mai greu, îmi mărturiseşte unul dintre funcţionari, a fost să învingem mentalitatea. Am fost din casă în casă, am vorbit cu oamenii neîncrezători că cineva le poate da bani degeaba – o sumă deloc neglijabilă – pentru ca să-şi dezvolte gospodăria. Sigur, n-a fost uşor, i-am ajutat la întocmirea proiectelor şi acum rezultatele se văd.“ Cu cei 1.500 de euro anual, vreme de cinci ani, pipirigenii şi-au extins microfermele, şi-au îmbunătăţit rasele de animale, unii şi-au mărit numărul de stupi sau au înfiinţat păstrăvării, deocamdată modeste, dar cu perspective.

Se dezvoltă o ocupaţie străveche

Unul dintre beneficiarii Măsurii 141 este Vasile Cojocaru, care are acum 140 de oi, patru vaci, porci şi alte animale. Asemeni multor pipirigeni, interlocutorul nostru, un om cu dragoste de animale, a revenit la creşterea oilor, o ocupaţie moştenită din tată-n fiu şi, din păcate, uitată de unii consăteni.

„Am reuşit, ne spune dumnealui, să cresc numărul oilor şi sper să nu mă opresc aici, chiar dacă sunt greutăţi legate de valorificarea produselor. Cum nu putem pierde timp în pieţe, vindem caşul şi laptele la intermediari – ei sunt cei care câştigă. Cât priveşte lâna, am vândut-o cu 1,8 lei kilogramul, o adevărată batjocură. Cândva, în toate satele de pe Valea Muntelui gospodinele ţeseau covoare, cergi şi atâtea altele care se vindeau la un preţ bun. Acum toate acestea s-au cam uitat, iar lâna se vinde pe nimic la turci. Sunt însă bucuros că sătenii noştri revin, iată, la o ocupaţie care era să fie abandonată, creşterea oilor.“

La rândul lor, unii agenţi economici care au ca obiect de activitate exploatarea forestieră, o altă ocupaţie a locului, au beneficiat şi ei de bani europeni. Aceştia au accesat proiecte cu care şi-au achiziţionat utilajele necesare. Din aceeaşi sursă de finanţare, în satele comunei au apărut, în ultimii ani, zece pensiuni agroturistice.

„Să nu uităm, subliniază primarul Marcel Prună, de realizările pe plan edilitar-gospodăresc. Aceasta înseamnă apa, canalizarea în satul de centru, asfaltarea a numeroase drumuri în satele comunei şi numeroase alte proiecte, dintre care unele aflate în desfăşurare. Chiar zilele acestea am depus la Grupul de Acţiune Locală Ceahlău (GAL Ceahlău), din care facem parte, două proiecte, respectiv unul care vizează reabilitarea căminului cultural pe care îl vedem în perspectivă ca o adevărată casă de cultură, şi celălalt privind regularizarea unui torent. Se află deja în desfăşurare un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro la Măsura 322 D pentru evitarea inundaţiilor.“

Pipirig – un brand

În anul care a început, primarul Marcel Prună are planuri mari. Intenţionează ca, prin banii europeni, să introducă apa potabilă şi canalizarea în alte trei sate ale comunei.

„Cum am avea nevoie de circa 20 milioane de euro, bani imposibil de accesat, am luat hotărârea de a «civiliza», ca să spun aşa, fiecare sat în parte şi începem cu satul Pluton, unde, conform proiectului, staţia de captare şi tratare a apei, plus conducta principală înseamnă 1,5 milioane de euro.“

Edilul comunei are planuri mari şi în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, o ramură care ar aduce importante beneficii comunei.

„Să nu uităm că la frumuseţea locurilor se adaugă şi alte obiective turistice, cum ar fi brânzăria bunicului lui Ion Creangă, care mai există încă, izvorul scriitorului, o biserică, monument istoric, un muzeu cu obiecte de cult şi, bineînţeles, ospitalitatea oamenilor. Toate acestea ar putea atrage un număr sporit de turişti. Şi tot pentru dezvoltarea comunei, primăria lucrează acum la un proiect care să valorifice ceea ce este specific zonei. Cu sprijinul Forumului Montan – suntem membri ai acestei organizaţii – vrem să creăm un brand al comunei şi să valorificăm produsele specifice zonei: brânza, laptele, mierea de albine etc., astfel încât să fim căutaţi şi să nu căutăm noi pe alţii, aşa cum se întâmplă acum.“

Stelian Ciocoiu