reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Nov 2019

Prahova, apa la sate rămâne pentru mulţi un vis îndepărtat

O discuţie despre alimentarea cu apă potabilă în mediul rural, la vreme de iarnă, nu pare să fie pentru unii un subiect chiar de strictă actualitate, mai ales pentru un judeţ care oricum nu are prea mari probleme în domeniu. Şi, totuşi, ele există. La o populaţie de peste 800.000 de locuitori, aflaţi în 90 de comune şi 14 oraşe, apa nu ajunge încă peste tot la robinet. Nici în deal şi nici în câmpie, chiar dacă judeţul dispune acum de o reţea complexă de aducţiune a apei potabile, în sistem centralizat, dar şi de una de canalizare şi de evacuare a apelor uzate. Faptul este urmarea firească a unei lipse de preocupare din partea unor administraţii locale.

Cu toate că există parteneriate ale CJ Prahova şi ale consiliilor locale, în multe cazuri chiar cu reuşite notabile, în mai multe sate, însă, apa este şi azi o problemă. În felul acesta, practic, există localităţi în care, deşi au aducţiuni şi reţele de distribuţie, primăriile declară că au încă probleme cu apa la robinet, iar altele tot invocă lipsa fondurilor şi stau cu mâna întinsă la conducerea judeţului. S-a ajuns până acolo încât CJ Prahova îi „trage de urechi“ pe unii primari să urgenteze încheierea de parteneriate spre a obţine fondurile necesare realizării de proiecte fezabile în domeniu cu bani de la Uniunea Europeană. Asta în condiţiile în care două mari unităţi specializate, alături de CJ Prahova, şi anume Exploatarea Sistem Zonal a Apelor Române şi, respectiv, operatorul regional – HIDRO-PRAHOVA, se luptă ca Programul judeţean în domeniu să fie pus urgent în aplicare. Când şi cum se va întâmpla acest lucru aflăm de la interlocutorul nostru ing. Sorin NICOLAE, director general al Exploatării Sistem Zonal Prahova al Apelor Române.

Acumulările de la Paltinu şi Măneciu ar putea deservi tot judeţul

– Ce proiecte aveţi în vedere în 2014 ?

– Noi reprezentăm principala unitate de furnizare a apei, în sistem centralizat, în satele prahovene. Şi nu numai. În conformitate cu Master-planul judeţului, aproape toate comunele Prahovei pot avea apă de băut, la robinet. Contăm, practic, pe o importantă resursă, marile acumulări de apă de la Paltinu şi Măneciu, şi pe fronturile de captare din judeţ, administrate de către HIDRO PRAHOVA, între care şi cele din zona colinară, cum este şi cel de la Bălţeşti. De altfel, ca număr de localităţi rurale avem acum asigurate toate aducţiunile din principalele zone, între care şi cele situate pe văile Prahovei şi Doftanei, cu comunele Băneşti, Brebu, Cornu, Telega, Breaza, dar şi cu oraşul Băicoi, cu Parcul Industrial Ploieşti de la Paltinu, iar din sursa Măneciu, localităţile Măneciu Ungureni, Măneciu Pământeni, Teişani, iar mai nou, Drajna, Izvoarele, Bătrâni şi Starchiojd, dar şi Slon, Ceraşu, Starchiojd. Astfel, cu excepţia câtorva localităţi din această zonă, cam toate satele de aici au deja sau vor avea curând, chiar din 2014, apă din belşug pentru săteni. Tot din sursa Măneciu, de la Vălenii de Munte în jos vor mai primi apă potabilă, tot prin noi, comunele Predeal Sărari, Gura Vitioarei, Dumbrăveşti, Păuleşti-Găgeni, dar şi oraşul Plopeni. Apoi, alimentarea zonei din Platforma Teleajen. Este vorba de marea comună din zona Ploieşti, şi anume Blejoi. Nu, însă, şi pentru Staţiunea Slănic – Prahova, care rămâne o lucrare mai complexă şi costisitoare. Din câte ştiu eu, în această zonă, dar şi în zona montană vecină, prin cădere liberă, de la Pietriceaua-Brebu, vor putea fi alimentate cu apă un mare număr de comune: Vărbilău, Aluniş, Ştefeşti şi altele.

Ce se întâmplă pe Valea superioară a Prahovei?

– Din păcate, domnule director, aici rămâne, însă, marea problemă a localităţilor urbane, dar şi a celor rurale de pe Valea superioară a Prahovei. De fapt, ce se mai întâmplă cu preconizata Acumulare de la Azuga, care se tot amână?

– Din câte cunosc, acel proiect, amânat de mulţi ani, din lipsa fondurilor şi nu numai, Acumularea de la Azuga, rămâne, totuşi, în actualitate. Proiectul este valabil, aprobat. Nu ştiu care este acum situaţia cu sursa de finanţare şi dacă această acumulare va fi realizată din fonduri de stat, prin Apele Române, sau de către alţi investitori. Aici este, de fapt, problema... Dacă, însă, se are în vedere dezvoltarea continuă a turismului în zonă, chestiunea aceasta trebuie privită cu o mai mare seriozitate. Această investiţie este deosebit de importantă pentru toată lumea. De la Azuga la Predeal; de la Buşteni la Sinaia. Asta fiindcă trebuie să avem în vedere şi asigurarea cu apă în zona pârtiilor de schi pe toată Valea Prahovei, inclusiv la Predeal. Prin acumularea de apă de la Azuga s-ar putea asigura apa necesară şi pentru zăpada artificială necesară pârtiilor de schi; turiştii vor putea avea astfel un sezon mai lung şi am avea o mai mare siguranţă în tot sezonul sporturilor de iarnă. Aceasta ar însemna şi şanse sigure de dezvoltare a localităţilor urbane şi rurale din această zonă a Prahovei.

Satele din Câmpia Prahovei, alimentate cu apă din sistemul centralizat

– Ce ne puteţi spune despre şansa localităţilor din zona de câmpie a Prahovei, din sistem centralizat?

– Din datele cuprinse în Master-planul Prahovei, alimentarea cu apă din sistem centralizat este, practic, marea şansă a satelor din Câmpia Prahovei. În felul acesta, alimentarea cu apă ar putea să se facă pe circa 95% din suprafaţa judeţului. Spre exemplu, reţeaua de aducţiune, paralelă cu DN1A, spre Buzău, se va putea prelungi şi mai departe, în satele de câmpie din zona Mizil. Se are în vedere, aşadar, alimentarea cu apă a comunelor Ceptura, Tomşani, Colceag, dar şi a altora din zonă, care au probleme cu sursa de apă subterană, care are un mare conţinut de mangan, iar procesul de tratare este foarte costisitor. Apoi, tot aici mai este şi problema forajelor. Unii spun că este chiar o modă a forajelor pentru alimentarea cu apă, nu întotdeauna eficiente.

– Despre ce este vorba, de fapt?

– Se caută, de obicei, al treilea strat de captare a apei, prin foraje, fapt absolut necesar. Se cam lucrează după ureche şi nu întotdeauna de firme specializate, cu necazurile pe care le ştim. Cel mai bun lucru rămâne, în opinia noastră, alimentarea cu apă a satelor de câmpie, numai prin sistemul centralizat. Mai sigur, mai economic. Desigur, asta va decide CJ PRAHOVA, care are în vedere acţiunile necesare şi în acest an şi în cei următori prin parteneriate cu comunele în cauză, cu proiecte cu finanţare europeană!

Cristea BOCIOACĂ