Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 26 Jan 2023

Noul Cod Silvic, bine-venit, dar cu lipsuri

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva consideră că modificarea Codului Silvic, o lege fundamentală a silviculturii, este de natură să asigure cadrul legislativ necesar pentru o nouă abordare a problematicii administrării fondului forestier. Principial, prevederea referitoare la valorificarea lemnului exclusiv sub formă de sortimente fasonate poate crea elemente solide pentru asigurarea unei competiţii corecte pe piaţa lemnului, a afirmat Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, într-o recentă conferinţă de presă.

Numai că măsurile care trebuie luate impun o atentă analiză şi o eşalonare corectă şi realistă a aplicării ei. Este vorba de un efort financiar considerabil pentru crearea infrastructurii necesare, dar şi pentru asigurarea resursei umane specializate, efort pe care trebuie să-l facă administratorii de păduri, fie ei de stat sau privaţi.

„Prin modificarea Normelor referitoare la provenienţa şi circulaţia lemnului şi produselor lemnoase, precum şi la regimul spaţiilor de depozitat materiale lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, s-au implementat şi în România prevederile Regulamentului nr. 955/2010 al Comisiei Europene“, a afirmat Crăciunescu.

Dintre elementele de noutate, directorul general a enumerat: clarificarea evidenţei şi, totodată, a gestiunii lemnului pe picior – separat de cele privind masa lemnoasă exploatată şi fasonată – implicit a celor legate de obligativitatea cântăririi transporturilor de acest fel; eliminarea unor prevederi contradictorii din legislaţia în vigoare referitoare la termenul de valabilitate a documentelor ce însoţesc transportul de lemn (Legea contravenţiilor vs.

Normele mai sus pomenite); obligativitatea implementării sistemului de precauţie necesară (due diligence) ce stabileşte obligaţiile operatorilor la prima introducere pe piaţă a lemnului; în aceste condiţii Romsilva va fi cel mai mare operator din piaţa românească.

Domnia sa a mai adăugat: interzicerea transportului lemnului şi a produselor lemnoase pe drumurile forestiere pe timpul nopţii; emiterea documentelor de însoţire a transporturilor de lemn de către ocoalele silvice pentru materialele lemnoase livrate de la pădure, către toţi operatorii ce exploatează, prelucrează sau comercializează lemn sau materiale lemnoase.

În opinia lui Crăciunescu, consecinţa cea mai importantă constă în punerea pe piaţă a materialului lemnos cu provenienţă certă şi cu un volum cert măsurat. În condiţiile în care şi comercianţii au o serie de obligaţii referitoare la ţinerea evidenţei clienţilor şi a cantităţilor tranzacţionate, se asigură şi posibilitatea asigurării trasabilităţii lemnului şi a produselor lemnoase.

Unele prevederi, de neaplicat

Conform celor spuse, prevederea referitoare la cumpărarea de către Romsilva de terenuri, în vederea împăduririi, va trebui să aibă în vedere posibilitatea reală de a se asigura finanţarea de la bugetul statului, necesară pentru această acţiune.

De asemenea, există multe „rezerve“ referitoare la alte prevederi. De exemplu, noul Cod Silvic impune necesitatea avizării de către conducătorul autorităţii publice a şefilor de ocoale din structura Romsilva. Această autoritate este reprezentată de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (DAPP) din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Din păcate, nimeni nu a ţinut cont că RNP are personalitate juridică şi face angajări conform prevederilor Codului Muncii, Statutului personalului silvic, Contractului colectiv de muncă.

O altă modificare impune obligativitatea de a obţine autorizaţia de practică pentru personalul silvic, fără a fi vorba de o profesie liberală. Chiar dacă ar fi, dreptul de liberă practică nu se acordă de către autorităţi, ci de organizaţii profesionale acreditate!

Noul Cod Silvic mai prevede asigurarea pazei proprietăţilor private sub 30 ha, cu finanţare din sursele proprii ale Romsilva. Aceste suprafeţe însumează aproximativ un milion de hectare, iar în unele judeţe RNP are structuri de administrare pentru numai 10-20% din fondul forestier. De unde personal? De unde bani?

Viitoarea lege, un instrument politic?

Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP), a mers mai departe şi a afirmat recent că, prin prevederile sale, proiectul de lege aserveşte personalul silvic de pe tot cuprinsul ţării politicului, transformând Codul Silvic într-un instrument electoral pentru anul 2014. În opinia sa, Codul Silvic este cea mai importantă lege pentru domeniul silvic şi forestier din România. De aceasta depind menţinerea, dezvoltarea şi gospodărirea durabilă a pădurilor.

„Codul Silvic nu trebuie transformat într-o lege de susţinere a politicului în campaniile electorale, campanii care încep din anul 2014, prin posibila politizare a personalului silvic şi posibila folosire a resurselor pădurii în susţinerea acestor campanii. Codul Silvic trebuie să rămână o lege pentru menţinerea, dezvoltarea şi gospodărirea durabilă a pădurilor“, a declarat Stoicescu. În timpul conferinţei de presă, preşedintele FAP a amintit că, în ultimii ani, au fost omorâţi patru pădurari de către infractori surprinşi furând lemn în pădure, iar în fiecare an au fost semnalate peste 40 de cazuri de agresiuni asupra pădurarilor, soldate cu vătămări corporale deosebit de grave.

„Acţiunea de denigrare a personalului silvic, susţinută de unii factori politici, are scop ca opinia publică să accepte ideea politizării acestui personal şi să ascundă adevărata cauză a distrugerii pădurilor din România: nerespectarea, începând cu anul 2008, de către autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, a prevederilor actualului Cod Silvic, respectiv inexistenţa vreunei iniţiative de acordare a subvenţiilor prevăzute de lege pentru paza şi administrarea pădurilor particulare până în 30 ha“, a menţionat Stoicescu.

Din aceste motive, FAP a organizat în lunile noiembrie şi decembrie 2013 pichete de protest sub geamurile Parlamentului, cerând parlamentarilor să nu voteze acele articole care fac rău pădurii.

Câteva revendicări

Dintre revendicări menţionăm „depolitizarea sectorului silvic, inclusiv a instituţiilor de administrare a pădurilor, pentru a nu se favoriza apariţia corupţiei, a furturilor de lemn şi a distrugerii pădurilor. În acest sens, se solicită să fie menţionată în textul proiectului de lege nedependenţa de factorul politic a personalului angajat în sectorul silvic“.

Se cere scoaterea din textul legii autorizarea, suspendarea sau retragerea autorizaţiei de practică a personalului silvic conform unei proceduri aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (DAPP), deoarece personalul silvic va fi înregimentat politic, pentru a nu-şi pierde locurile de muncă şi pentru a avea posibilitatea să-şi practice profesia.

De asemenea, FAP solicită eliminarea prevederii conform căreia şeful de ocol silvic din cadrul RNP este numit cu avizul DAPP, pentru că acest lucru poate aservi politic toţi conducătorii de unităţi şi subunităţi, implicit tot personalul din cadrul Romsilva.

Nu în ultimul rând, se doreşte „eliminarea interzicerii vânzării masei lemnoase pe picior, măsură ce va falimenta RNP, ocoalele silvice private şi majoritatea agenţilor economici autohtoni care exploatează sau procesează masa lemnoasă exploatată, favorizând însă agenţii economici foarte puternici care vor dicta astfel preţul masei lemnoase“.

Stoicescu a mai spus că este absolut necesară depolitizarea viitorului Consiliu Naţional pentru Silvicultură, astfel încât acest organism să fie constituit şi să funcţioneze pe baza unui regulament care să nu fie impus de DAPP.

Traian Dobre

Articole înrudite