Lumea satului 750x100

update 19 Oct 2020

Angus, o alternativă la rasa de lapte

În condiţiile în care din acest an preluarea laptelui de la micii producători va constitui o problemă în ceea ce priveşte normele de igienă şi calitatea acestuia, rasa Angus şi hibrizii acestei rase pot constitui o oportunitate de afacere pentru crescătorii de animale. Acesta a fost mesajul transmis crescătorilor de animale din mai multe judeţe ale ţării, participanţi la seminarul cu tema „Rasa Angus – oportunităţi de afacere“, desfăşurat în municipiul Fălticeni.

În fermele din Bucovina cresc peste 400 de vaci din rasa Angus

Întâlnirea organizată de Asociaţia Profesională Angus – Ro şi firma Vianco din Elveţia, la care au participat fermieri din aproape toate judeţele ţării, a început cu o vizită la două ferme care cresc vaci Angus din comunele Rîşca şi Baia.

În Bucovina cresc peste 400 de vaci din Rasa Angus, iar cele două ferme au fost alese pentru că ferma de la Rîşca este abia înfiinţată, iar cea de la Baia este în al patrulea an de producţie şi a livrat deja hibrizi.

Ferma, aflată la început, are un nucleu de 55 de capete de Angus pur certificate, cu pedigree, genetică Irlanda şi Cehia, iar când au fost aduse viţelele au avut vârste cuprinse între 10 şi 12 luni şi între 280-300 de kilograme. În plus, aceasta deţine 25 de hectare de pajişti, 15 hectare de teren arabil, hrana pentru perioada de iarnă fiind asigurată cu fân, paie, porumb siloz. La Rîşca sistemul de creştere, întreţinere şi stabulaţie este liber, fără grajduri sofisticate, doar cu copertine.

„Sunt la început cu această fermă, dar dacă îţi sunt dragi aceste animale le înveţi şi le faci pe toate din mers, nu trebuie să ai cine ştie ce experienţă. Deocamdată sunt juninci în faza de gestaţie, vrem să le înmulţim pentru că a cumpăra viţei Angus nu este prea rentabil, iar de anul viitor aşteptăm producţii mari“, ne-a declarat Elena Dincu, proprietara fermei de la Rîşca.

Unitatea de la Baia este una de reproducţie, având viţei livraţi în multe judeţe din ţară. Genetica celor aproape 100 de capete este de provenienţă Elveţia, Irlanda şi Cehia, sistemul de întreţinere a animalelor fiind liber în padocuri, copertine şi într-un grajd făcut înainte ca proprietarul fermei să ştie prea multe despre Angus.

„Animalele de reproducţie nu au nevoie de furajare excesivă cu nutreţuri concentrate, respectiv cereale, pentru că ele au tendinţa de a se îngrăşa foarte mult. Or activitatea de reproducţie nu necesită nutreţuri concentrate. Dacă nu suntem atenţi la furajare, pentru că această rasă de vaci mănâncă continuu, putem avea probleme cu fătările“, a precizat proprietarul fermei, Mihai Vlas.

Cea mai mare problemă, valorificarea cărnii

În cadrul întâlnirii de la Fălticeni, la care au fost alături de crescătorii de vaci Angus din toată ţara, specialişti din cadrul Direcţiei Agricole Suceava, Emilia Ciurescu – consilier în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi Ivo Wegmann – director Vianco (Elveţia), s-au purtat discuţii interesante despre producţia, creşterea vitelor din rasa Angus, valorificarea producţiei de carne, controlul producţiei şi registrul de rasă, toată lumea fiind de acord că viitorul constă în producţia extensivă de carne de vită pe păşune, mai ales pentru gospodăriile mici din zonele cu pajişti.

„Această rasă Angus poate constitui o alternativă pentru crescătorii de animale din întreaga ţară. În primul rând este rasa a căror caractere morfoproductive răspund cel mai bine cerinţelor fermierilor, începând cu faptul că este o rasă rustică, de păşune, care consumă fibroase, iarbă şi fân în perioada de iarnă, o rasă cu prolificitate foarte bună, ale cărei fătări sunt foarte uşoare, acesta fiind un aspect foarte important pentru fermieri. Are un spor foarte bun de creştere, o tehnologie foarte simplă şi, în final, o calitate a cărnii foarte bună. Practic este în topul calităţii cărnii de vită din lume“, a precizat dr. Vasile Pachiţanu, preşedinte Asociaţia Angus – Ro.

Fermierii sunt optimişti, dar investiţiile îi ţin pe loc

„Avem teren, avem intenţii serioase de dezvoltare, dar nu avem sprijin. Fără acces la credite, fără investiţii, fără acces la tehnologii noi, la utilaje performante, fără banii necesari să cumpărăm rase noi nu cred că reuşim să înfiinţăm o astfel de fermă. Rasa ar merge la munte, dar investiţia este mare şi 3-4 ani este fără profit“, ne-a spus un tânăr fermier din judeţul Suceava. Un alt fermier din Maramureş şi-a înfiinţat o fermă pe Măsura 121, dar „suntem cam pe pagubă cu vacile de lapte din cauza preţului obţinut de la colectări. Vrem să ne reprofilăm pe vaci de carne dar, din câte am văzut, desfacerea e marea problemă“.

„Ne-am axat pe creşterea bovinelor din rasa Angus din 2011. Problema pe care o întâmpinăm este piaţa de desfacere, pentru că nu am ajuns la un efectiv care să ne permită să onorăm un contract extern dintr-o singură fermă. Atunci ar trebui să ne asociem, să putem vinde în străinătate. Vânzarea la bucată la un abator în ţară nu este rentabilă. Aceste vaci trebuie valorificate la un preţ real, care să acopere cheltuielile. Nu poţi să primeşti acelaşi preţ pe carnea de Angus ca cel de la carnea de vită normală. Nu există termeni de comparaţie calitativi, randamentul este altul. Sper că încetul cu încetul ne vom pune pe picioare şi ne vom organiza“, a precizat Oana Ursulescu din Caransebeş.

Registrul genealogic şi controlul oficial al performanţelor producţiei de carne

Emilia Ciurescu, consilier în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, a prezentat câteva elemente despre registrul genealogic şi controlul oficial al performanţelor producţiei de carne. Sunt elemente care fac referire la selecţia acestor animale, ameliorare şi selecţie.

„Cred că vin în ajutorul fermierilor pentru că acum este un Ordin de ministru prin care se acordă anumite ajutoare fermierilor care au animale înscrise în registrul genealogic. Înscrierea în Registrul genealogic pentru rasele speciale de carne este condusă de Agenţia Naţională şi nu presupune niciun cost. Trebuie doar fermierii să conştientizeze necesitatea atât a afilierii la acest registru cât şi a efectuării controlului oficial al performanţelor, pentru că există ajutoare de stat pentru ameliorare genetică şi controlul oficial al performanţelor. Se acordă 70% din valoarea serviciului, urmând ca fermierii să achite 30%. România are potenţial şi sunt convinsă că fermierii se vor orienta către această rasă. Problema nu este la fermieri, ci la piaţa de carne, dar cred că se va rezolva prin asociere“, a precizat Emilia Ciurescu.

Silviu BUCULEI