În ciuda aportului substanţial la produsul intern brut (PIB) al României (aproximativ 7%), agricultura rămâne un domeniu subfinanţat atât de Uniunea Europeană şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cât şi de instituţiile financiare. Această tristă concluzie a rezultat în urma conferinţei „Agribusiness pe profit: Finanţarea afacerilor din agricultură“.

Evenimentul, moderat de Dan Nicolaie, a avut loc recent la Bucureşti, fiind organizat de cotidianul Bursa. Au participat aproximativ 180 de persoane, printre care fermieri, organizaţii profesionale ale producătorilor şi procesatorilor, reprezentanţi de top ai MADR, instituţii financiare bancare şi nebancare (BCR, Patria Credit, Agricover şi alţii), producători de echipamente agricole, furnizori de inpu­turi, producători de seminţe, pesticide, îngrăşăminte etc.

Subiectele abordate au vizat în principal finanţarea, dar şi strategia agriculturii pe termen lung, reforma PAC, crearea fondurilor mutuale sau alte probleme cu care se confruntă fermierii.

Fonduri insuficiente

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a recunoscut că nici în 2014 agricultura nu va avea un buget pe măsura cerinţelor sale, dar că vor fi alocaţi suficienţi bani pentru segmentul de dezvoltare rurală.

Apoi, s-a referit la problemele pe care fermierii le întâmpină atunci când au nevoie de bani. A fost reiterată idea că băncile acordă credite cu mare greutate pentru agricultură, iar, din cauza riscului, dobânzile sunt greu de suportat, ajungând până la 26%. Însă există speranţa ca instituţiile financiare să-şi schimbe comportamentul ostil faţă de finanţarea agriculturii.

„Deşi doar 11 bănci au mai semnat convenţii cu APIA, după ce am schimbat legislaţia am observat că acestea îşi modifică atitudinea faţă de finanţarea fermierilor. De exemplu, două bănci au venit cu condiţii mult mai avantajoase decât în trecut“, a declarat Constantin.

Referitor la acest aspect, ministrul a „scăpat“ un procent al dobânzii aproape incredibil, de numai 6%.

Domnia sa a anunţat că, pentru finanţare, fermierii vor avea la dispoziţie un fond de microcreditare care va fi gestionat de o singură bancă, oferind dobânzi mai mici, o perioadă de graţie de trei ani, precum şi o durată a creditelor de până la 10 ani. Aceste credite vor fi garantate în proporţie de 80% de către stat.

Facilităţi la cumpărarea de teren agricol

Ministrul a adăugat că, în prezent, poartă negocieri cu cinci bănci mari. Agricultorii care doresc să achiziţioneze terenuri agricole în suprafaţă de până la 1.000 ha o pot face pe parcursul anului acesta, în baza facilităţilor rezultate ca urmare a semnării unui acord între Ministerul Agriculturii şi FGCR. Astfel, avansul este de 10%, iar diferenţa de 90%, garantată jumătate de către stat prin Fondul de Garantare, iar jumătate se constituie garanţie pe terenul cumpărat. În acest mod şi cei care sunt îngrijoraţi de liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014 au posibilitatea, pe parcursul anului 2013, să achiziţioneze terenuri pentru a-şi desfăşura activitatea agricolă.

Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), a precizat că, în urmă cu o săptămână, comisia de creditare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) a propus unele modificări la convenţia de lucru cu băncile comerciale privind pachetele de produse pe care le garantează FGCR. Acestea privesc, în primul rând, garantarea achiziţiei de terenuri de către fermieri.

Agricultură rudimentară

Încă mai avem o agricultură rudimentară, departe de ceea ce ar trebui să fie, consideră Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Domnia sa a afirmat că, dacă nu sunt gestionaţi eficient puţinii bani alocaţi fermierilor, agricultura rămâne undeva la nivelul anilor ’21.

„Încă mai avem în dotare utilaje care ar trebui să fie la muzeu. În România, încărcătura pe tractor este de circa 55 ha, în timp ce Ungaria are 15 ha, iar Austria 5 ha. Acesta este un criteriu care contribuie la o agricultură performantă“ – a declarat Baciu.

În opinia sa creditarea este o altă problemă pe care agricultorii o întâmpină în activitatea lor întrucât dobânzile bancare sunt prea mari comparativ cu nivelul de 4-5% practicat de alte ţări.

Liderul LAPAR crede că fondurile europene ar trebui investite mai degrabă în domeniul irigaţiilor, în dezvoltarea rurală, cercetare, procesare, în exploatarea agricolă decât în crescătorii de struţi şi melci.

Există şi suprafinanţare bancară

Politicile băncilor comerciale privind creditarea agriculturii expun toate categoriile de fermieri riscurilor financiare, potrivit lui Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN, divizia financiară a Agricover Group.

„Pe de o parte, fermierii mici şi medii nu au acces suficient la credite din cauza reticenţei băncilor în a le acorda finanţare. Pe de altă parte, băncile suprafinanţează marii agricultori care riscă astfel să ajungă supraîndatoraţi“ – a declarat Rekkers.

Domnia sa a afirmat că, în ultimii 150 de ani, România a avut multe bănci private sau de stat care au finanţat agricultura. Din păcate, niciuna nu mai există la ora actuală, în ciuda potenţialului uriaş existent pe piaţa agroalimentară.

„În acest moment, fermierii se adresează băncilor comerciale nespecializate pentru a primi finanţare. Acest lucru creează potenţiale complicaţii. Astfel, băncile universale nu înţeleg domeniul şi nu vorbesc aceeaşi limbă cu agricultorii şi nu înţeleg valoarea activelor şi a garanţiilor fermierilor. Mai mult, băncile acordă anumite credite, dar nu contribuie la rezolvarea adevăratelor probleme ale fermierilor“ – a menţionat directorul general al Agricover Credit.

O altă problemă identificată de Rekkers în creditarea sectorului de către bănci este birocraţia şi faptul că acestea nu acordă finanţare micilor fermieri.

În opinia sa, agricultura românească are nevoie de o abordare care oferă soluţii financiare echilibrate. Cumulat, acestea implică existenţa unei instituţii financiare specializate, puternic capitalizate, o birocraţie redusă prin operativitate şi decizii rapide, precum şi produse inovative

Contracte pierdute din lipsă de bani

Veronica Toncea a vorbit despre imposibilitatea ducerii la bun sfârşit a unor proiecte de dezvoltare rurală, în valoare totală de 300 milioane de euro. Principala cauză a fost lipsa banilor necesari pentru cofinanţare.

„Dintre contracte, 60% s-au anulat din cauza lipsei de finanţare, iar restul din alte cauze, cum ar fi faptul că terenul nu era liber şi descărcat de sarcini sau a existat un decalaj de timp între depunerea proiectului şi obţinerea finanţării“ – a afirmat Toncea.

Conform celor afirmate, finanţarea agriculturii ar trebui să ajungă la 7%, cât e contribuţia sectorului la PIB.

„Dacă agricultura a ajuns de la 2% la 4% din punctul de vedere al finanţării, s-a datorat şi băncilor comerciale, dar se poate ajunge la 7%, cât este contribuţia domeniului la PIB-ul României“ – a spus Toncea.

Agricultura prezintă interes pentru finanţatori

Anca Mitroi, director adjunct al Direcţiei vânzări BCR Leasing, consideră că agricultura prezintă un interes real pentru finanţatori şi reprezintă un domeniu prioritar pentru BCR Leasing în vederea achiziţiei de echipamente agricole.

„Firmele din agricultură nu au întârzieri la plata ratelor, iar sectorul agricol a continuat să performeze şi în condiţii de recesiune, devenind atractiv pentru finanţatori“ – a spus Mitroi.

Conform celor spuse, o altă oportunitate din agricultură este necesitatea reală de modernizare a acestui sector. În medie, o fermă din România dispune de patru utilaje (tractoare şi combine), faţă de 88 în Polonia şi 120 în Franţa. Valoarea producţiei agricole din ţara noastră va creşte în 2013 cu aproximativ 13 miliarde lei şi există şanse mari ca o parte din aceste fonduri să se întoarcă în investiţii pentru achiziţia de utilaje.

Autofinanţarea, cel mai ieftin mod de finanţare

Narcis Someşfălean, preşedintele companiei româneşti Valtec Tractors România, este de părere că autofinanţarea reprezintă cel mai ieftin mod de finanţare. Motivul: este o sursă stabilă de fonduri, care îndepărtează organismele financiare, asigură independenţa investiţiei şi elimină, printre altele, riscul gajului asupra capitalului propriu.

„Autofinanţarea nu este un lucru uşor, ci unul dificil, bazat pe capacitatea de management al firmei respective, care trebuie să fie unul performant. De exemplu, 90% dintre întreprinderile mici şi mijlocii se autofinanţează“, a menţionat Someşfălean.

Preşedintele Valtec a mai spus că, în cadrul firmelor agricole, poate fi remarcată lipsa canalelor de desfacere, costurile ridicate, scăderea productivităţii la hectar.

Fermierii, procesatorii şi băncile, să lucreze împreună

Pentru a preîntâmpina ridicarea cotelor de lapte din 2015, fermierii, procesatorii şi băncile trebuie să lucreze împreună, este de părere Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale a Laptelui din România (APRIL).

Potrivit calculelor APRIL, în România există 680.000 de fermieri mici, crescători de animale, dar dintre aceştia doar 75.000 îşi introduc laptele colectat în circuitul economic, iar 15.000 nu au lapte conform cu normele europene. Din acest motiv, Cojocaru a spus că nu avem nevoie de încă un an de derogări de la Comisia Europeană.

Cooperativele, o soluţie pentru fermieri

Organizarea fermierilor mici şi medii în cooperative este o soluţie care le poate asigura nu numai supravieţuirea pe timp de criză, ci şi un nivel de venituri mult mai bun, apreciază Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta).

Aşa că i-a îndemnat pe fermieri să se organizeze în asociaţii şi a atras atenţia că nu este suficient de bine exploatat potenţialul imens al ţării noastre pe agricultura bio şi pe turism.

În opinia sa, principala problemă din agricultură este reprezentată de faptul că fermierii nu vorbesc pe o singură voce. „Putem să discutăm despre banii care se dau pentru agricultură zile întregi şi tot nu ajungem la un consens. Politizarea excesivă ne-a adus unde suntem. Toată naţia s-a politizat şi poartă un război care nu-i aparţine. Ne concentrăm pe ce nu trebuie. Europa ne dă bani, dar nu ni-i bagă în sac“, a afirmat Minea.

Domnia sa consideră că sectorului agricol îi lipseşte o strategie corectă de atragere a fondurilor, un business-plan la nivelul beneficiarilor de fonduri.

„În România toată lumea ştie să facă orice. Avem pensiuni cât să ocupăm jumătate din Europa şi sunt goale. În industrie sunt fabrici care se închid sau sunt scoase la vânzare pentru că nu au piaţă de desfacere. Toate acestea pentru că atragem fonduri, dar nu există o viziune a afacerilor pe termen lung“ – a menţionat preşedintele Romalimenta.

Băncile să nu neglijeze sectorul agricol

Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că autorităţile trebuie să acorde o atenţie deosebită tinerilor agricultori şi să-i sprijine în demersurile lor de dezvoltare, pentru că „fără tineri în agricultură mâine nu vom avea mâncare“.

Domnia sa consideră că băncile nu mai pot continua să neglijeze sectorul agricol, atât de important pentru dezvoltarea economică a ţării, finanţarea fiind una dintre marile probleme din sectorul agricol.

„Dacă înainte aveam un buget de 300-400 milioane de euro, acum am ajuns să alocăm anual de zece ori mai mult, adică 3-4 miliarde euro, însă tot este puţin“ – a afirmat secretarul de stat.

Irimescu a mai spus că ar fi bine ca România să aibă un singur fond mutual, pentru asigurarea fermierilor în cazul unor calamităţi naturale sau al unor dăunători, astfel încât capitalul strâns să fie considerabil.

Traian Dobre