Problematica zonelor montane, dezbătută la Bruxelles

La începutul lunii noiembrie Euromontana a organizat, la sediul Delegaţiei Regiunii Lombardia din Bruxelles, adunarea generală anuală şi conferinţa „Cum susţinem antreprenoriatul inovator în zona montană?“

Criteriile de aplicare a menţiunii facultative de calitate „Produs montan“

Adunarea Generală a avut loc sub conducerea preşedintelui Euromontana, Juan Antonio Guttierez (Spania). Un punct important care a fost discutat a fost legat de stadiul negocierilor privind adoptarea de către CE a Actului delegat ce va defini criteriile de aplicare a menţiunii facultative de calitate „Produs montan“ conform Regulamentului 1.151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare (UE). Printre problemele dezbătute s-au numărat provenienţa materiei prime, transformarea ei, derogări permise, calendarul dezbaterilor, acţiunile ce vor fi întreprinse de Euromontana.

„Agricultura este şi va rămâne principala ocupaţie a locuitorilor de la munte, dar condiţiile climatice, de relief, de calitate a terenului, dimensiunile exploataţiilor agricole nu permit generarea de venituri suficiente ca să fie viabilă din punct de vedere economic. Toate politicile trebuie să vină cu un pachet suplimentar de stimulare şi a altor activităţi economice. Mă refer aici la dezvoltarea agroturismului care poate aduce venituri complementare agriculturii şi ar putea stabiliza veniturile unei exploataţii agricole din zona montană, creând şi posibilitatea desfacerii unei părţi din producţia agricolă prin intermediul agroturismului şi cu nişte preţuri mult mai bune.

Cunoaşterea produsului montan ca produs de calitate

Euromontana a venit cu o serie de propuneri privind cunoaşterea produsului montan ca unul de calitate. Acest produs se regăseşte în noul pachet de calitate al Comisiei Europene. Reglementarea 1.151 din 2012 prevede posibilitatea ţărilor cu munţi să introducă un aşa-zis pachet produs montan care să se regăsească pe etichetă, pe adevăratele produse de munte şi într-un fel să vină în sprijinul consumatorilor care să fie convinşi că, atunci când achiziţionează un produs cu eticheta «Produs montan» acesta provine din zona de munte şi, în acelaşi timp, creează posibilitatea producătorului din zona de munte să îl comercializeze la un preţ mai mare. Bătălia este mare, presiunea zonelor joase este mai mare, fiind un sistem concurenţial, iar noi suntem interesaţi ca eticheta «Produs montan» să fie pusă pe adevăratele produse de munte. Pornim cu produsele tradiţionale din lapte şi carne care se produc în zona montană. Aici nu va intra laptele adus din altă parte. Laptele şi carnea trebuie să provină de la animale crescute în zona de munte şi procesate în unităţi din zona de munte.

Comisia este în curs de adoptare a normelor de aplicare a acestui regulament, care va reglementa în mod foarte clar provenienţa materiei prime, procesul tehnologic şi existenţa unităţilor de transformare în zona montană pentru că sunt tot felul de presiuni din partea ţărilor occidentale de a extinde distanţa până la unităţile de procesare la 50 km în afara zonei montane. Pe de altă parte, există presiunea, pe undeva justificată, de provenienţă a materiei prime şi a hranei animalelor care furnizează materia primă care trebuie să fie din zona montană. Sunt presiuni să se accepte ca un anumit procent din hrană să fie şi din alte zone. Pe undeva ar fi justificat la creşterea porcilor, dar în România acest sector nu este reprezentativ pentru zona montană. Noi ne referim la creşterea vacilor de lapte şi carne, la ovine şi caprine şi la unităţile de procesare“, ne-a declarat dr. ing. Dănuţ Gîţan – membru în board-ul Euromontana şi consilier în cadrul Ministerul Agriculturii şi Dez­voltării Rurale, punct de lucru Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC) Vatra Dornei.

Dănuţ Gîţan a precizat că în România sunt şi în prezent produse montane dar, prin aplicarea Regulamentului european apărut în 2012, vor dispărea din produsele etichetate „Produs montan“ laptele şi carnea din import folosite în fabricile de procesare amplasate în zona de munte. Agenda discuţiilor în cadrul parteneriatului Green Mountain s-a bazat pe adoptarea în cadrul Euromontana a unei platforme ce va avea ca scop susţinerea zonelor montane din sud-estul Europei, grupând 13 parteneri din ţări aparţinând spaţiului sud-est european şi care doresc să propună, după implementare, un model de dezvoltare durabilă a zonelor montane din aceste ţări.

„Pentru munte este foarte important ca omul să rămână în aceste locaţii. Un munte fără locuitori va fi un munte sălbăticit, unde vom găsi floră şi faună de tot felul, dar nu vom găsi munţi vii.“

Convenţia europeană a munţilor din 2014 – „Anul internaţional al agriculturii familiale“

În cadrul Conferinţei „Cum susţinem antreprenoriatul inovator în zona montană?“ organizată în parteneriat cu Guvernul Ţării Bascilor (Spania) la Comisia Europeană – Comitetul Economico-Social European, lucrările s-au desfăşurat pe trei secţiuni: antreprenoriat şi inovaţie în munţi – observaţii teritoriale şi iniţiative; exemple inovatoare de succes; cum sprijinim antreprenorii în eforturile lor? Printre temele abordate s-au numărat: Explorarea potenţialului întreprinderilor din zona montană cu scopul de a contribui la creşterea economică şi a locurilor de muncă de factură inovantă; Identificarea inovaţiilor existente în munţi în vederea stabilirii şi adaptării politicilor de susţinere ale acestora (bazate pe exemple de proiecte concrete); Prezentarea diferitelor iniţiative prin care a fost sprijinit antreprenoriatul în zona montană pentru domeniile: educaţie, susţinere. În finalul Conferinţei s-a stabilit ca organizarea Convenţiei europene a munţilor din 2014 – „Anul internaţional al agriculturii familiale“ să aibă loc în Bilbao, Spania. Euromontana este asociaţia europeană pentru cooperare în zonele montane, cu membri din 20 ţări şi care are ca scop promovarea unei dezvoltări agricole şi rurale durabile în aceste regiuni.

Conform dr. ing. Dănuţ Gîţan, România face parte din Euromontana de aproape 20 de ani, prima organizaţie înscrisă fiind CEFIDEC Vatra Dornei. Între timp au aderat mai multe organizaţii din ţară, dintre care câteva din Bazinul Dornelor, cum ar fi Federaţia Agricultorilor de Munte, Forumul Montan din România, Asociaţia Naţională Euromontana şi din restul ţării, cum este Federaţia crescătorilor de ovine din zona montană, Agrom Ro Mureş, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Horezu, judeţul Vâlcea.

Silviu Buculei