Străinii deţin mai mult teren decât cred autorităţile
Scris de Lumea SatuluiStrăinii deţin cu acte mai mult de un milion de hectare de teren agricol în România, cifră vehiculată de Ministerul Agriculturii. Dacă se adaugă şi suprafeţele deţinute fără acte, situaţia este catastrofală, consideră reprezentanţii ROPAC. Aceştia susţin că străinii cumpără de mult timp terenuri chiar pe persoană fizică, deşi legislaţia interzice în prezent acest lucru.
Suprafeţe enorme vândute fără acte
Într-un document transmis Ministerului Agriculturii, alianţa ROPAC solicită prelungirea perioadei de tranziţie pentru cumpărarea de pământ de către cetăţenii români persoane fizice până la 1 ianuarie 2018, motivând cererea prin faptul că ţări precum Ungaria, Lituania sau Slovacia au obţinut o prelungire cuprinsă între trei şi cinci ani de la data negociată. Mai mult, ROPAC consideră lipsa de reacţie a Ministerului Agriculturii drept „un atentat la siguranţa alimentară a României“.
„Acel milion de hectare reprezintă terenuri cumpărate pe acte, dar oare câte milioane de hectare sunt cumpărate fără acte, doar cu contracte de mână pe terenuri neintabulate? Ministerul, în toate raportările sale, vorbeşte despre deţinerea în România de către străini a unei suprafeţe de un milion două sute de mii de hectare de teren la această dată. Aceasta înseamnă statistica pe acte notariale. Foarte multe terenuri, în special în partea de sud şi Moldova, unde n-a existat cadastru. Aceşti oameni deţin suprafeţe enorme de pământ fără documente şi acum, cum îi prind pe români la înghesuială, cum îi duc să semneze actele. Adevărata suprafaţă deţinută de străini în România se va vedea imediat ce se va pune în funcţiune legea prin care ei au dreptul să cumpere terenuri. Atunci se va observa dezastrul care există în piaţa funciară din România“, a declarat într-o conferinţă de presă Claudiu Frânc, preşedintele ROPAC.
În mare parte, potrivit ROPAC, terenurile nu sunt înregistrate în sistemul notarial, fiind cumpărate pe bază de titlu şi nu de carte funciară, pentru a se masca situaţia reală a cumpărărilor şi pentru a se proteja de fiscul din ţara de origine. În cazul cumpărării de pământ de către societăţi străine beneficiari neţi ai acestei acţiuni nu sunt agricultorii, care au în medie în ţara lor între 5 şi 10 hectare de teren, ci mari speculanţi funciari din Italia şi din alte ţări, precum şi Fonduri de Investiţii, Case de Pensii, Bănci, multinaţionale etc.
Teren cumpărat direct pe persoană fizică
Mai mult, preşedintele ROPAC susţine că străinii cumpără de mult terenuri pe persoană fizică în toată ţara, deşi legea interzice în prezent acest lucru.
„Sunt peste tot străini, începând din Moldova, sudul României, Banat, până-n Satu Mare. Oriunde mergem în România ştim că există cetăţeni străini care au cumpărat şi cumpără în continuare terenuri în calitate de persoane fizice, chiar dacă legea nu este încă în vigoare“, a punctat Frânc.
Membrii ROPAC se plâng, totodată, de concurenţa neloială din partea străinilor.
„Se pare că piaţa comună este doar la facere, nu şi la desfacere. Accesul la fonduri europene este infinit mai greu în România comparativ cu restul Europei, subvenţia pe suprafaţă este de câteva ori mai mică, iar fermierii români nu au acces la credite, comparativ cu cei străini care au acces uşor la credite cu dobânzi foarte mici“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR, federaţie membră ROPAC.
Concurenţă neloială între români şi străini
Iar problemele nu ţin doar de finanţarea propriu-zisă, ci şi de condiţiile pe care trebuie să le întrunească fermierii pentru a beneficia de finanţare, în condiţii diferite pentru români şi străini.
„Să se ofere condiţii egale de competiţie fermierului român cu fermierul străin pe piaţa funciară românească. Nu mai vorbim de decapitalizarea fermierului român. Acestuia i se cere să aibă şcoală, să facă cursuri, îl duc la tot felul de forme de învăţământ, de pregătire profesională, pentru că altfel nu poate accesa fonduri europene, nu poate face nimic. Acel cetăţean de pe bulevardul din Berlin vine şi cumpără teren în România fără să i se ceară niciun document“, a adăugat preşedintele ROPAC.
Suntem mult prea permisivi
Fermierii acuză Ministerul Agriculturii de lejeritatea cu care tratează vânzarea terenurilor către străini, în comparaţie cu reglementările draconice din restul Europei. România are cea mai ultraliberală poziţie a unei ţări europene faţă de condiţiile de acces la piaţa funciară, „ultimul bastion al interesului naţional“.
Pentru evitarea speculei funciare, ţările vest-europene – Franţa, Germania, Olanda, Ungaria, Polonia etc. – fac apel la un instrumentar sofisticat de protecţie a propriilor agricultori şi a resurselor funciare naţionale – instrumente juridice de preempţiune a colectivităţii locale în favoarea interesului public, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciară şi instrumente financiare.
Ocupaţie străină pe timp de pace
„În Franţa terenul este proprietatea cetăţeanului francez, dar face parte din patrimonial naţional şi are o anumită menire pentru statul francez şi tu nu ai voie să faci ce vrei cu el. Acelaşi lucru trebuie să-l impunem şi noi, românii, şi să ne asigurăm în continuare de siguranţa alimentară a propriilor cetăţeni. În Polonia, de exemplu, cumpărarea terenurilor este limitată de la 100 km de vamă. Niciun cetăţean străin nu are voie să cumpere teren. De ce? Pentru că aceasta înseamnă ocuparea statului de către străini, fără război. Adică, dacă-i dau voie să cumpere teren în interiorul statului fără a limita o anumită suprafaţă înseamnă ocuparea statului“, a mai spus Claudiu Frânc.
Din raţionamente de securitate naţională trebuie interzisă cumpărarea pământului în zonele de frontieră pe o fâşie de 150 km distanţă faţă de ţara vecină. Terenul agricol situat până la 200 km de graniţă poate fi cumpărat doar cu avizul Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne.
Străinii cu subvenţia, românii cu munca…
Un procent însemnat de terenuri sunt închiriate la agricultori români în aşa fel încât acestea să fie eligibile pentru subvenţie, societatea străină rămânând cu subvenţia, iar agricultorul român cu munca. Modelul agricol industrial promovat de aceşti cumpărători a adus zonele rurale vizate în situaţia de sărăcie extremă, cu multiple conflicte între străini şi populaţia locală, susţin reprezentanţii ROPAC.
„În 99% din aceste suprafeţe n-am văzut niciun străin pe tractor sau lucrând aceste suprafeţe. Tot agricultorii români muncesc aceste suprafeţe de teren. Aceşti fermieri străini rămân cu subvenţia care vine de la Uniunea Europeană, care de fapt ar trebui să intre în conturile fermierilor români. Dar sunt duse înapoi sau străinii trăiesc foarte bine pe banii care ar trebui să ajungă la fermierii români“, a mai spus preşedintele ROPAC.
Producţia de energie, investiţia preferată de străini
Terenurile nu sunt cumpărate doar pentru producţia de alimente, ci preponderent pentru producţia de energie – agrocarburanţi, energie eoliană, energie fotovoltaică, energie din biomasa agricolă. Profitul este repatriat în ţările de origine, chiar dacă o mare parte din profit este format din subvenţiile agricole de la APIA pentru terenuri ce nu produc alimente, ci energie.
„Terenurile care sunt, totuşi, lucrate de aceste societăţi nu intră în circuitul agricol, ci se duc pe culturile energetice. Şi aici vorbim de acea prevedere din proiectul ROPAC-ului în care am spus că subvenţia se aplică doar pe susţinerea producţiei alimentare. De aceea se dau aceste subvenţii fermierilor care produc mâncare, nu energie. Pe aceştia să-i susţină Ministerul Energiei“, a conchis Frânc.
Propuneri ROPAC
ROPAC propune ca, în vederea asigurării unei concurenţe loiale între fermierii români şi cei străini, pământul cumpărat de către străini să nu depăşească mai mult de 5% din suprafaţa agricolă utilă a ţării, mai mult de 5% din suprafaţa utilă a localităţii respective şi peste 1% din fâşia de frontieră, vânzarea terenurilor să se facă cu acordul Consiliului judeţean, a Consiliului local precum şi cu acordul cumulat al reprezentanţilor asociaţiilor de agricultori reprezentative de pe raza comunităţii, iar mărimea fermei în ţara de origine să fie mai mică sau egală cu a fermei cumpărătorului din România.
Mai mult, ROPAC solicită Ministerului Agriculturii ca aplicarea legii să înceapă după înfiinţarea creditului funciar pentru cetăţenii români, achiziţia să fie realizată doar de către agricultorii activi, în vederea evitării speculaţiilor funciare, achiziţia de terenuri de către străini să fie oprită până la cumpărarea unei suprafeţe identice de către cetăţenii români în ţara respectivă, cetăţenii străini să facă dovada unei legături apropiate cu România, cu alte cuvinte să fie rezidenţi de cel puţin zece ani în România, numărul agricultorilor străini să nu depăşească 1% din numărul agricultorilor activi ai comunităţii, precum şi interzicerea cumpărării de pământ în zone protejate, precum rezervaţiile sau parcurile naţionale.
Alianţa propune ministerului ca persoanele juridice străine să poată cumpăra terenuri agricole cu condiţia să nu aibă capital majoritar străin.
Reprezentanţii ROPAC şi-au exprimat surprinderea faţă de lipsa de reacţie a MADR faţă de documentul de poziţie depus de către ROPAC la MADR în luna august 2013 referitor la principiile care trebuie să stea la baza cumpărării de pământ de către persoane fizice străine. În acelaşi timp, ROPAC îşi manifestă dezacordul faţă de conţinutul proiectului de lege propus de Ministerul Agriculturii, considerând că viziunea sa are un caracter „de expropriere funciară“ cu scop preponderent imobiliar şi energetic în favoarea speculatorilor europeni, nicidecum în favoarea agricultorilor europeni, şi reprezintă un atentat la suveranitatea alimentară a României.
Marius ŞERBAN
Articole recente - Lumea Satului
- George Stănică: „În weekend supermarketurile ar trebui închise pentru ca și țăranii să-și poată vinde produsele în piețe“
- Recomandări privind prevenirea bolilor la albine
- La 9 ani primul concurs... Acum, campion la echitație
- Investiție de 800.000 de euro într-o crescătorie de porci Mangalița
- Produsele pentru tratarea semințelor sunt soluții sustenabile pentru fermierii care vor să-și maximizeze productivitatea
- Genetica Pioneer® și produsele pentru protecția culturilor de rapiță, cheia spre producții ridicate
- APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine
- Sorgul și secara în hrana puilor de carne
- NHR Agropartners devine unic importator în România al utilajelor Claydon
- Cum să scoți bani din iarba verde. Proiectarea grădinilor 3D, un trend ascendent pentru un peisagist din Dorohoi