Lumea satului 750x100

Proiect transfrontalier vestigiile din Marea Neagră, transformate în atracţie turistică

Zeci de cercetători din România şi Bulgaria au demarat un proiect, finanţat din fonduri europene, prin care, pe lângă activitatea ştiinţifică, încearcă să pună bazele turismului de aventură, care a luat amploare la nivel global. Este vorba despre activităţi de scuba-diving, care vor putea fi efectuate de turiştii amatori de scufundări în apele teritoriale româneşti, dar şi bulgăreşti. Astfel că zeci de specialişti, timp de un an şi jumătate, vor încerca să scoată la iveală tot ce este mai frumos în mediul acvatic românesc, dar şi în zona vecinilor bulgari. Pro­iectul se numeşte „Submarine Archaeological Heritage of the Western Black Sea Shelf – HERAS“ şi este finanţat de UE. Valoarea proiectului se ridică la 1.411.712 euro, iar contribuţia română este de doar 2%.

Managerul de proiect, Caraivan Glicherie, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar), spune că în primă etapă se vor desfăşura o serie de activităţi de identificare cu scopul de a dezvolta noi atracţii turistice de vizitare a unor situri arheologice şi se va porni de la un patrimoniu cunoscut care se doreşte a fi îmbunătăţit. Fireşte că oamenii de ştiinţă se vor folosi de informaţiile existente în instituţiile de profil constănţene, dar şi de datele strânse de-a lungul vremii de la pescari. Se au în vedere şi cetăţile Callatis şi Tomis din zona costieră care se află o parte pe uscat, dar se continuă şi în mediul acvatic. Astfel că în noiembrie se va porni o campanie pentru a identifica urme de locuire istorică, acţiune care se va desfăşura împreună cu bulgarii mai întâi pe uscat şi apoi în mare. Vor fi identificate epavele care se află în mare pe platoul continental de la Constanţa la Dobrich la adâncimi de aproximativ 20 de metri, dar şi cele care sunt la 100 de metri. Mai exact, este vorba despre zona Portiţa şi Balcic. Cercetătorii au precizat că, deşi turiştii, amatori de scufundări, vor dori să viziteze anumite vestigii, aceştia nu vor putea lua niciun obiect din apă, pentru că tot platoul continental este declarat sit arheologic şi trebuie administrat conform regulilor UNESCO privind patrimoniul subacvatic.

Lumea din adâncuri

Cercetătorii implicaţi în acest proiect vor aborda şi latura juridică, având în vedere că păstrarea patrimoniului se face şi cu ajutorul instituţiilor statului, cum ar fi Poliţia de Frontieră, Poliţia de Patrimoniu, Autoritatea Navală Română şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. După realizarea proiectului, cluburile de scufundări vor fi instruite riguros în ceea ce priveşte vizitele care se pot efectua de turişti la epave. Mai mult decât atât, turiştii nu au voie să intre în epavă, ci vor putea vizita siturile doar din exterior. Caraivan Glicherie spune că se va scana tot „şelful“, adică platoul continental al Mării Negre până la adâncimea de 30 - 40 de metri, unde vor putea ajunge şi turiştii amatori de scufundări. El a spus că vor fi scanate şi epavele care se găsesc la peste 100 metri pentru că la aceste adâncimi epavele se conservă mult mai bine. Glicherie a adăugat că cercetătorii vor analiza şi anomaliile magnetometrice care sunt date de epavele metalice, dar şi de obiectele ceramice, investigaţiile fiind efectuate şi din punct de vedere geofizic. Astfel că se va lucra şi cu ajutorul unui vehicul care va fi dotat cu camere de filmat, dar şi cu aparate foto care vor putea fi folosite numai pentru adâncimile unde scafandrii nu pot ajunge. În urma acestor cercetări se vor identifica şi descrie în amănunt toate zonele şi vor fi selectate obiectivele care vor fi destinate turiştilor. Iniţiatorii proiectului mai spun că vor putea fi vizitate atât vasele metalice, cât şi cele moderne, precum şi corăbii de lemn din perioada antică şi chiar din cea medievală, dar şi avioane ori submarine care sunt scufundate şi se află acum pe fundul mării.

You Xiu şi Paris, „perlele negre“

De exemplu, specialiştii au declarat că se vor putea face vizite de către turişti chiar la cele câteva epave aflate în mare şi care se află la adâncimi de aproximativ 20 de metri. Este vorba de renumitele epave You Xiu, sub pavilion Hong Kong, şi Paris, sub pavilion Malta, care în 4 ianuarie 1995, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a unor defecţiuni tehnice, s-au izbit de digul de protecţie al Portului Constanţa şi s-au scufundat. Nava You Xiu se află într-o stare bună de conservare, la o adâncime de maximum 24 m, acoperită aproape în întregime de scoici, iar epava Paris se află la aceeaşi adâncime şi reprezintă habitatul perfect pentru colonii de midii, guvizi, căluţi, cocoşei de mare etc. Pe lângă cele două epave se au în vedere şi epavele Sadu şi Vishva Shanti, scufundate în 1988 şi, respectiv, 1968, tot în Portul Constanţa, precum şi epavele Mitera Zafir şi Moscova (distrugător aparţinând URSS, scufundat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), înghiţite de adâncuri în zona Capului Tuzla. De asemenea, la o adâncime mai mare, de 40 de metri, se află submarinul rusesc SC-206 Nelma, care s-a scufundat tot în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale în zona Mangalia şi care va putea fi vizitat de cei care au la activ cel puţin 50 de scufundări.

Rezultate şi obiective preconizate

Reprezentanţii Institutului de Cercetare Marină spun că prin acest proiect se va dezvolta potenţialul turistic de pe platoul continental de vest al Marii Negre, aferent României şi Bulgariei, prin identificarea şi promovarea patrimoniului geoarheologic submarin. Astfel, se are în vedere investigarea şi promovarea patrimoniului arheologic submarin comun, stimularea cooperării transfrontaliere între institute de cercetare, muzee, ONG-uri în scopul creării unei echipe comune în domeniul arheologiei submarine. Scopul este de a sprijini dezvoltarea planurilor de turism de aventură în domeniul geoarheologiei submarine. Cu această ocazie, oamenii de ştiinţă speră în creşterea abilităţilor şi competenţelor pentru cel puţin 20 de experţi din partea celor cinci parteneri. Este vorba despre geologi şi oceanografi de la GeoEcoMar din România şi IO-BAS din Bulgaria, arheologi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Muzeul de Istorie din Kavarna – Bulgaria şi reprezentanţii ONG Respiro din România. De asemenea, se are în vedere efectuarea unor cursuri de pregătire pentru turismul de aventură: geoarheologie subacvatică - scuba diving. Mai mult decât atât, la finalul proiectului vor fi realizate hărţi şi rapoarte ştiinţifice privind siturile submarine de pe şelful continental aferente zonelor (cetăţi antice, locuinţe şi nave scufundate - epave) Constanţa şi Kavarna.

Oamenii de ştiinţă mai spun că vor crea o bază de date cu informaţii din zona transfrontalieră referitoare la descoperirile subacvatice şi alte atracţii din zona aferentă ţărmului: arii protejate, rezervaţii speologice şi alte situri de atracţie şi agrement. În plus, se va realiza şi un ghid – plan de management turistic privind patrimoniul submarin, patru lucrări ştiinţifice publicate în reviste internaţionale relevante, dar şi materiale publicitare de genul broşurilor, afişelor şi flyerelor, pentru o cât mai mare audienţă, şi nu va lipsi nici o pagină de web pentru acest proiect.

Marieta Iorga