Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 2 Dec 2021

Un an cu cheltuieli mari pentru pomicultori şi producţie sub aşteptări

Temperaturile ridicate din primăvară şi ploile abundente din această vară au influenţat producţia de fructe din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni. Pomicultorii au obţinut fructe mai puţine faţă de anul precedent, iar cei care nu au aplicat toate tratamentele necesare au în livezi o producţie mai slabă din punctul de vedere al calităţii.

Potrivit lui Mircea Costişevschi, producător de mere şi preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, anul acesta este mai slab comparativ cu cel precedent, unul dintre motive fiind acela că în timpul înfloritului s-au înregistrat temperaturi de peste 30 de grade, perioada de înflorit a fost foarte scurtă şi albinele nu au avut posibilitatea să viziteze toate florile. Pe de altă parte, din cauza atmosferei uscate grăunciorii de polen nu au reuşit să germineze, iar fecundarea s-a făcut necorespunzător, rezultatul fiind vizibil prin numărul de fructe recoltate.

Producţia de mere oscilează între 15 şi 20 de tone la hectar, variază de la fermă la fermă şi este în funcţie de soi. În bazinul pomicol Fălticeni, de exemplu, există patru ferme unde producţia a fost distrusă în totalitate de grindină. 

Costuri mari, sprijin mic

Din cauza condiţiilor climatice livezile au fost afectate anul acesta de mai multe boli, cea mai răspândită fiind rapănul. Pentru combaterea bolii au fost necesare tratamente suplimentare, ceea ce a dus la costuri de producţie mult mai mari ca în 2012. Anul acesta s-au făcut 18 tratamente contra bolilor şi 5 tratamente cu îngrăşământ foliar.

„Cine a dorit să aibă o producţie bună şi de calitate în acest an a depăşit 20 de tratamente. Cheltuielile au fost anul acesta mult mai mari decât anul trecut, a fost o perioadă de o lună şi jumătate când a plouat aproape în fiecare zi şi a trebuit să facem tratamente din cinci în cinci zile. Chiar şi aşa abia am reuşit să stăpânim între anumite limite rapănul la mere. Ca să ne încadrăm în cheltuieli contează şi preţul cu care vom livra marfa. Deocamdată suntem la mâna intermediarilor şi ne dă peste cap concurenţa neloială făcută de importuri nefiscalizate, care s-au făcut şi anul trecut şi se fac şi anul acesta. Situaţia a rămas nerezolvată, chiar dacă am ridicat această problemă la două întâlniri organizate de Ministerul Agriculturii la Iaşi“, ne-a declarat Mircea Costişevschi.

Pomicultorii fălticeneni sunt nemulţumiţi şi de impozitele pe care trebuie să le plătească pentru livezi, mai ales că subvenţiile în pomicultură sunt printre cele mai mici din agricultură. 

„Am făcut cunoscută reprezentanţilor Ministrului Agriculturii şi problema impozitării aberante şi ni s-a spus că a venit lista cu suma de la Ministerul Finanţelor. Pe lângă faptul că în ultimii 20 de ani nu s-au dat subvenţii sau când s-au dat au fost cele mai mici comparativ cu celelalte culturi, acum avem şi impozitul acesta foarte mare. Eu ca să plătesc acest impozit stabilit din birou trebuie să scot din buzunar 100 milioane de lei vechi. O parte din sumă trebuie dată până pe 25 octombrie, dată până la care mărul nu se vinde. Apoi avem de plătit substanţele folosite la stropit, termenul limită faţă de distribuitorii acestor produse fiind 30 noiembrie. Practic, nu ştim cum ne vom descurca“, ne-a spus Costişevschi.

Pomicultorii spun că normal ar fi fost ca plata impozitului să poată fi făcută fără penalităţi pentru proprietarii de livezi şi pentru cei cu culturi de toamnă până la sfârşitul anului pentru a avea timp să-şi valorifice producţia.

Material săditor autohton sau din import?

Suprafaţa deţinută de membrii Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni este de peste 400 ha. Anual se plantează noi suprafeţe, dar se scot suprafeţe aproximativ egale pentru că sunt şi livezi de peste 40 de ani care trebuie înlocuite. Mircea Costişevschi spune că înfiinţarea unui hectar de livadă cu material săditor din ţară costă aproximativ 500 milioane de lei vechi, în timp ce aceeaşi suprafaţă, dar în sistem superintensiv şi plantată cu material săditor adus din Olanda, poate ajunge şi la 800 milioane de lei vechi. Preşedintele asociaţiei nu are încă formată o părere despre care material săditor este mai bun, de aceea nici nu face recomandări celor care vor să înfiinţeze o livadă.

„Investeşti, plantezi livada şi cinci ani aştepţi. În urmă cu doi ani, când au fost temperaturi de minus 33 de grade, au fost pierderi. A existat livada de pe Valul Moldovei, unde curenţii de aer sunt de intensitate mult mai mare, înfiinţată cu material săditor din România, care a avut pierderi foarte mari. La o altă livadă cu material săditor adus din Olanda au fost ceva probleme de aclimatizare. Deci atât materialul săditor românesc cât şi cel din import poate să ne creeze surprize. Înainte aveam material săditor produs de Staţiunea Pomicolă Fălticeni, era adaptat climatic zonei, era cel mai bun, dar desfiinţarea pepinierii ne determină să aducem materialul din altă parte“, ne-a declarat Mircea Costişevschi.

Pomicultorii spun că Goldenul deţine supremaţia în noile livezi pentru că se adaptează foarte bine condiţiilor climatice din zona noastră, merele se vând foarte bine, în schimb este foarte sensibil la rapăn. Mai sunt căutate Ionatanul, Idaredul, Florina, soiuri rezistente plantate de mulţi ani în zonă.

Preţul merelor, acelaşi în ultimii ani

În acest an preţul kilogramului de mere va oscila la producători între 1 leu şi 2,5 lei, în funcţie de soi şi de calitate. Preţul a rămas acelaşi în ultimii doi ani, chiar dacă a crescut la pesticide, la motorina folosită la utilaje şi au crescut cheltuielile cu forţa de muncă.

Mircea Costişevschi consideră că producţia actuală de fructe din ţară ar ajunge până în luna ianuarie, fără a se aduce niciun fruct din import.

„Dar nici măcar producţia aceasta  mică care este nu reuşim să o vindem la preţul adevărat pentru că avem de înfruntat concurenţa neloială din import. Chiar dacă pomicultorii din zona Fălticeni sunt asociaţi, au depozite, au mijloace de transport corespunzătoare, este foarte greu să pătrundă în supermarketuri. Condiţiile pe care le impun nu se reflectă în preţul pe care îl acordă“, a precizat inginerul Costişevschi. Pe lângă faptul că nu pot pătrunde în marketuri, pomicultorii suceveni susţin că nu pot pătrunde nici în programul Mere în Şcoli, pentru că nu au „experienţă“ similară.

Ei susţin că, fiind un program naţional, licitaţia pentru fructe ar trebui separată de lapte şi corn, iar producătorii să aibă un punctaj suplimentar faţă de cei care vin cu contracte care le asigură merele din livezile altora sau chiar din import. Astfel programul Lapte – Corn – Măr ar deveni o formă de subvenţionare generoasă a pomiculturii.

Silviu Buculei