Logo
Imprimă această pagină

Să avem grijă de humus, aurul negru al pământului

Încă de la începutul anilor 2000, din inventarierea executată de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie pe circa 12 milioane ha de terenuri agricole, a rezultat faptul că, pe aproximativ 7,5 milioane ha de teren arabil, calitatea solului este afectată. Acest lucru se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi a funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă. Iată câteva informaţii care ar putea ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii pământului.

Rodnicia pământului stă în humus

Fertilitatea este însuşirea solului de a pune la dispoziţia plantelor în tot timpul perioadei de vegetaţie substanţele nutritive, apa şi aerul de care au nevoie pentru creşterea şi dezvoltarea lor în condiţiile satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie. Fertilitatea unui sol este corelată cu conţinutul în humus.

„Humusul este cel mai important element pentru sănătatea pământului“, spunea biologul Phil Brookes, de la staţiunea de cercetare Rothamsted din Marea Britanie. Acesta este reprezentat de materia organică descompusă din sol, care asigură hrana plantelor şi care reprezintă un factor de protecţie împotriva bolilor datorită prezenţei unor substanţe numite fitoalexine, substanţe care pentru plante au un rol asemănător anticorpilor. De aceea prezenţa humusului în sol determină rodnicia pământului. Humusul este materia organică integral transformată sau aflată în diferite stadii de transformare şi care are drept componenţi principali acizii humici. Humusul este principalul depozit al energiei chimice şi rezervor de substanţe nutritive pentru plante.

Cum se formează humusul?

Humusul se formează din descompunerea materiei organice din sol sub acţiunea microorganismelor anaerobe şi aerobe. De pe 1 ha cu cereale păioase rezultă cca 4.000 kg de substanţă uscată (resturi vegetale) din care se formează cca 400 kg de humus.

În descompunerea materiei organice se parcurg trei etape:

- hidrolioza, care constă în desfacerea substanţelor complexe în compuşi simpli;

- oxidarea şi reducerea, care continuă transformările din prima etapă;

- mineralizarea totală, din care rezultă substanţe minerale de nutriţie.

În sol au loc concomitent două procese: formarea de humus din materia organică şi descompunerea humusului cu eliberarea de elemente nutritive. Se consideră sol modest bogat în humus atunci când conţine 3-5% humus şi bogat când are 5-7% humus. Din păcate, în ţara noastră peste 7 mil. ha sunt sărace, adică au sub 2% humus. Pentru creşterea conţinutului în humus este necesar să asigurăm cantităţi importante de materie organică, să asigurăm un regim aerohidric optim pentru activitatea microorganismelor şi să nu răscolim prea mult solul.

Ce rol are humusul?

Humusul este principalul furnizor de elemente nutritive pentru plante. El încorporează peste 90% din azotul şi 35-65% din fosforul folosite în nutriţia plantelor. Humusul asigură energia chimică pentru activitatea microorganismelor din sol. Împreună cu argila formează complexul coloidal argilo-humic, care constituie un liant (ciment) pentru unirea particulelor de sol şi deci formarea stratului solului. Humusul reţine de şase ori mai multă apă decât substanţa uscată şi poate întârzia cu două săptămâni efectele secetei.

Revista Lumea Satului