Logo
Imprimă această pagină

Congresul SRH, la a XI-a ediţie

Importanţa activităţii de cercetare în horticultură, dar şi existenţa unor politici care să permită introducerea inovării şi a rezultatelor cercetării în fermele agricole au fost principalele subiecte punctate la cel de-al XI-lea Congres Horticol. Acesta s-a desfăşurat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ (SRH), fiind dedicat sărbătoririi Centenarului Societăţii Române a Horticultorilor. Printre participanţi s-au numărat preşedintele României, Traian Băsescu, comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Achim Irimescu şi vicepreşedintele Academiei Române Cristian Hera.

O politică fermă pentru agricultură

Preşedintele țării speră ca în viitorul apropiat să fie definitivată şi asumată Strategia Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, susţinând că politicul trebuie să și-o asume pentru că este vorba de viitorul unui domeniu important. „Este una dintre speranţele pe care eu le am, şi anume acea comisie prezidenţială pentru agricultură, care a finalizat un raport în luna iulie şi pe care l-a lansat în dezbatere publică până în septembrie, va lua observaţiile primite, le va insera şi în perioada imediat următoare vom avea definitivată şi asumată acea strategie pe agricultură, pentru perioada 2014-2020. Este nevoie ca politicul să îşi asume o politică fermă pentru agricultură. O politică agricolă care să pună în valoare şi calitatea şi potențialul pământului, priceperile agricultorilor români şi să aibă ca obiectiv reducerea până la eliminare a importurilor. Este nepermis ca o ţară ca România să nu-şi poată asigura sută la sută hrana de care are nevoie“, a declarat Băsescu.

Puţini cercetători în domeniul horticol

Printre problemele din agricultură semnalate de șeful statului în domeniul horticulturii se numără scăderea dramatică a numărului de cercetători, dar şi a staţiunilor de cercetare. „Dacă în anul 1990 aveam 700 de cercetători în horticultură, astăzi mai avem 250. Dacă în 1990 aveam 45 de stațiuni de cercetare, astăzi mai avem 18. Nu spun că trebuia să avem tot 45, dar în mod cert trebuia să avem nu 700, ci 1.700 de cercetători“, a adăugat Traian Băsescu.

De asemenea, conform președintelui, sectorul legumelor și fructelor din România se confruntă cu multe probleme, pentru că se recoltează o cantitate mică de legume comparativ cu țările din Uniunea Europeană și se importă o cantitate foarte mare de fructe comparativ cu exporturile.

În ceea ce priveşte viticultura, Băsescu apreciază că există un „salt extraordinar“ al calităţii vinurilor. „Dacă apreciem cantităţile, vedem că importăm 54 milioane de litri de vin şi exportăm 11. A crescut calitatea, dar este clar că trebuie să facem ceva pentru revenirea la suprafeţele existente cu 20 de ani în urmă, care să ne facă din nou un jucător important pe piaţa vinurilor din UE şi nu numai. Avem calitate din ce în ce mai bună, însă mai trebuie lucrat la cantitate“, a spus președintele.

Finanţarea subprogramelor sectoriale din PNDR

Ca soluții la problemele ridicate de președintele țării, comisarul european Dacian Cioloș a propus introducerea finanțării subprogramelor sectoriale în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Iar pentru zona de pomicultură, cu ajutorul acestor subprograme se poate finanța nu doar partea de reconversie a plantațiilor, ci și dotarea cu utilaje, producţia de material săditor, sistemul de susţinere şi de irigaţii, partea de depozitare şi procesare.

„Viticultura a beneficiat de un program de reconversie imediat după aderarea la UE și rezultatele se văd. Acest lucru a fost posibil pentru că problemele structurale nu sunt doar ale României, sunt probleme cu care se confruntă întreg sectorul viticol și atunci am putut vorbi de un Program de reconversie structurală la nivel european. Nu același lucru se întâmplă și în sectorul pomicol, unde ar trebui să găsim soluții pentru a finanța restructurarea sectorului. De aceea am introdus, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, posibilitatea de a finanța subprograme sectoriale. Acest subprogram poate să fie mai mult decât a fost Programul de reconversie/restructurare în sectorul viticol, pentru că prin acesta se poate finanța nu doar partea de reconversie a plantațiilor, ci se poate merge la pachet și cu dotarea cu utilaje, partea de producere a materialului săditor, a soiurilor cu potențial de piață și care să valorifice specificul agropedoclimatic din România. Se pot finanța și programe de formare profesională a producătorilor și toată această parte de organizare a producătorilor. Cred că există toate ingredientele ca în trei, patru, cinci ani să vedem și mai multe fructe și legume românești nu doar la noi, ci și pe piața europeană“, a menționat Cioloș.

Dincolo de acest subprogram din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, comisarul Dacian Cioloș a menționat că mai are în vedere câteva idei legate de reformarea regulamentului european pentru sectorul legume-fructe, care vizează organizațiile de producători. România a beneficiat foarte puțin de acest program deoarece nu are decât o organizație și câteva grupuri de producători în sector. „Vreau să vin cu niște idei de modificare a acestui regulament, tocmai pentru a lua mai bine în considerare și specificul lipsei de organizare a unor țări cum este România“, a spus Cioloș.

Daniela CRISTESCU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului