reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Nov 2019

Producţii bune la sfecla de zahăr, chiar duble în unele zone

După producţiile mici de anul trecut, 2013 se anunţă un an bun pentru producătorii de sfeclă de zahăr, care încep să simtă gustul dulce al profitului. Cultivatorii estimează o producţie medie de 40 de tone la hectar, mai mare cu circa 40% faţă de 2012 sau chiar dublă, în unele cazuri, cum ar fi în Braşov, de exemplu.

Producţia medie de sfeclă de zahăr este estimată în acest an la 40 de tone la hectar, faţă de 28 de tone anul trecut, afirmă preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Ioan Gherman. Nivelul mare al producţiei se datorează şi faptului că a plouat la timp, mai ales că la noi nu se irigă – nici nu avem condiţii şi oricum nu-şi permite multă lume acest lucru. În acelaşi timp însă ploile din ultima perioadă au redus conţinutul de zahăr.

Cea mai mare producţie, vorbim chiar de 75 de tone la hectar, se înregistrează în judeţul Braşov, unde suprafeţele cultivate în acest an cu sfeclă se ridică la 6.000 de hectare.

Radu Taus, un cultivator de sfeclă din Feldioara, declară că în medie are o producţie mai mare cu 10 tone la hectar, aceasta apropiindu-se de 50 de tone. Anul trecut abia a obţinut 30 de tone la hectar din cauza secetei. Taus livrează sfecla, ca de altfel toţi agricultorii din zonă, direct din câmp către fabrica din Bod,

„Recolta este foarte bună anul acesta. Mult mai bună decât anul trecut. Avem, în medie, cu 10 tone mai mult la hectar. Până acum (n.r. – în jurul datei de 15 octombrie) avem cam 48 de tone la hectar. (…) Irigaţii n-am avut, pentru că nu prea a fost nevoie“, a declarat Radu Taus, care a cultivat anul acesta circa 80 de hectare de sfeclă.

Şi Năstase Mihai Vlad, un alt fermier din zonă, se aşteaptă la o producţie mare, ba chiar dublă raportată la cea de anul trecut.

„Pe suprafaţa pe care am recoltat până acum, de vreo zece hectare, pot spune că avem 60 de tone la hectar. Ne aşteptăm să avem o medie de 50 de tone la hectar pe toate cele 320 de hectare pe care le lucrăm. Anul acesta n-am irigat deloc. Anul trecut media a fost undeva pe la jumătate, adică vreo 25 de tone la hectar, din cauza secetei (…) Însă în 2012, digestia sfeclei (concentraţia de zahăr) a fost mai bună“, a declarat Năstase Mihai Vlad. Producţiile sunt bune chiar şi în cazul culturilor înfiinţate mai târziu, care au avut o răsărire proastă.

„Producţia este mult mai bună anul acesta faţă de anul trecut datorită ploilor. La mine, însă, nu e chiar aşa bună, pentru că am însămânţat mai târziu şi am avut o răsărire proastă. Cred că producţia este cam cu 30-40% mai mare acum faţă de anul trecut.

Cred că vom obţine în zonă vreo 50-60 de tone la hectar. Preţurile sunt bune – la cei 36 de euro pe tonă se adaugă, potrivit contractului, alţi 2 euro pentru conţinutul de zahăr şi încă 2 euro pentru cantitatea mare contractată. Eu am 17 hectare cu răsărire târzie, aşa că o să fac o medie de 38-40 de tone la hectar pe cele 50 de hectare pe care le lucrez“, spune Tibor Fazakas, cultivator din judeţul Braşov.

Interesul pentru această cultură a revenit

Producţiile ridicate din acest an fac din sfecla de zahăr una dintre cele mai rentabile culturi. Ioan Gherman susţine că, pentru a-şi acoperi costurile de producţie, cultivatorii au nevoie de cel puţin 40 de tone la hectar.

Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de sfeclă de zahăr se ridică la circa 6.000 de lei. Fabricile de zahăr cumpără tona de sfeclă în funcţie de conţinutul de zahăr cu circa 40 de euro (conţinutul de zahăr trebuie să fie de cel puţin 17%), ceea ce înseamnă că la o producţie de 50 de tone cultivatorii primesc 2.000 de euro. La aceste sume se adaugă şi subvenţia de 500 de euro la hectar.

Gherman susţine că, în ultima vreme, interesul agricultorilor pentru sfeclă a revenit, pentru că este o cultură sigură, care poate deveni şi rentabilă. O dovadă este şi menţinerea suprafeţelor cultivate la circa 26.000 ha, după mai mulţi ani în care acestea au scăzut semnificativ.

În ultimii ani s-a remarcat şi fenomenul de concentrare a suprafeţelor. Dacă în primii ani de după Revoluţie în România existau circa 230.000 de cultivatori, suprafaţa medie pe exploataţie fiind de 0,3 ha, în prezent s-a ajuns la 1.700 de cultivatori, media pe exploataţie fiind de 20 de hectare şi cultura în întregime mecanizată, după cum susţine Gherman.

România a primit de la UE o cotă de 104.000 de tone de zahăr din sfeclă şi 329.000 de tone care pot fi obţinute din prelucrarea de zahăr brut.

În prezent, ţara noastră mai are doar patru unităţi de procesare (Oradea, Aluduş, Bod şi Roman), comparativ cu 33 înainte de Revoluţie – cu care cultivatorii au încheiate contracte.

Cote de producţie realocate

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a aprobat recent Ordinul nr. 707/24.07.2013 privind repartizarea cotei de producţie de zahăr din sfecla de zahăr, începând cu anul de comercializare 2013-2014, pentru societăţile comerciale acreditate producătoare de zahăr.

„Realocarea cotei naţionale de producţie de zahăr creează o stabilitate mai mare în rândul cultivatorilor români, prin posibilitatea măririi cotei, respectiv prin încheierea unui număr mai mare de contracte pentru fabricile de zahăr care depăşesc cota, dar şi posibilitatea realizării acesteia. Realocarea are în vedere şi diminuarea cotei în cazul fabricilor care nu au reuşit să încheie un număr suficient de contracte care să le asigure realizarea acesteia“, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii.

Realocarea cotelor a venit în întâmpinarea solicitărilor producătorilor de sfeclă de zahăr din România, dar şi a organizaţiilor profesionale ale acestora, având drept scop stimularea producătorilor în vederea menţinerii în cultură a sfeclei de zahăr.

Ioana GUŢE