Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

Ce vor fermierii români de la noul PNDR?

Acordarea plăţilor cuplate, ajutor suplimentar pentru tinerii fermieri, sprijin pentru zonele defavorizate, fonduri dedicate procesului de înverzire, introducerea la plată a ovinelor şi bovinelor, transferul din pilonul 1 în pilonul 2 a unui miliard de euro sunt doar câteva dintre propunerile celor paisprezece organizaţii ale producătorilor agricoli din România, membre ale Alianţei RO PAC, prin care acestea vor să ajute Ministerul Agriculturii în elaborarea noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Măsurile au fost prezentate la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul USAMV, de către Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Pe lângă reprezentanţii organizaţiilor membre alianţei RO PAC, la eveniment au mai participat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, şi Avram Fiţiu, secretar general al Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică.

Printre măsurile realizate de organizaţiile de producători în vederea elaborării PNDR 2014-2020 se numără următoarele:

Alocarea a 15% din bugetul pentru pilonul 1 către plăţile cuplate. „Susţinem plăţile cuplate deoarece acesta este singurul mod prin care vom reuşi să arătăm munca agricultorului reflectată direct în produsele agricole. Niciodată nu vom putea merge să cerem ministrului bani dacă noi nu ştim care este ponderea noastră în PIB-ul României. Şi nici politicile pe care le susţinem împreună cu Ministerul Agriculturii la Ministerul de Finanţe şi la Guvernul României nu le vom putea prezenta dacă nu avem valoarea reală a producţiei scoase din agricultură“, a precizat Claudiu Frânc.

Mai mult, acesta a dat şi un exemplu, prin care a dovedit cum în 2011 producţia laptelui fiscalizat a scăzut aproape la jumătate din lipsa subvenţiei.

„Am avut acea subvenţie de 0,3 bani pe litru de lapte, în perioada 2007-2010. În primii ani de aplicare, România a înregistrat o creştere a producţiei de lapte plecată de la procesare, de la 700.000 de tone în 2008 la 1.400.000 de tone în 2010. În 2011, când această schemă a dispărut, din cauza aderării României la spaţiul Schengen, producţia de lapte fiscalizată în România a scăzut la 800.000 de tone. Nu s-au tăiat vacile, nu a dispărut acest lapte din piaţă. Ci, din nou, acest lapte a intrat în economia neagră. În momentul în care, prin acest sistem de plată cuplată, vom reuşi să atribuim o sumă pentru a vinde marfa agricultorilor într-o formă fiscalizată, care să se reflecte în bugetul total al veniturilor din agricultură, să fiţi convinşi că şi Ministerul Agriculturii, în negocierile cu Guvernul, va reuşi să aloce mult mai mulţi bani agricultorului român.“

Plata suplimentară pentru tinerii fermieri. Măsura prevede ca toţi cei care vor accesa Măsura 112 sau care au accesat actualul PNDR să poată fi stimulaţi prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25%.

Sprijin pentru zonele defavorizate. „Cerem pe acest segment să se atribuie un procent de 2% din sumele alocate în 2001. Iar, spre bucuria noastră, comisarul Dacian Cioloş a menţionat că s-a aprobat posibilitatea ca România să redefinească zonele cu deficit economic agricol pe cele 8 criterii, urmând ca din suprafaţa totală a României cca 20% să intre în acest pachet de plăţi pe zone defavorizate“, a explicat Frânc.

Procesul de înverzire. 30% din bugetul destinat pe pilonul 1 din PNDR 2014-2020 trebuie să reprezinte plăţi de înverzire.

Introducerea ovinelor şi bovinelor la dreptul de plată începând cu 2015, în rezerva creată prin fermierul activ şi prin plata pentru suprafeţele de păşuni pe care România le deţine în funcţie de încărcătura de animale.

„Soluţia este foarte simplă: în toată lumea se merge pe hectarul de păşune cu o unitate vită mare şi făcând acest lucru vom scoate din plată o suprafaţă destul de importantă de păşuni, pentru care şi-aşa sunt luaţi bani numai de şmecheri şi vor rămâne pentru crescătorii de vaci şi de oi care într-adevăr folosesc păşunile“, a spus preşedintele FCBR.

Transferul din pilonul 1 în pilo­nul 2 a unui miliard de euro prin cele două măsuri: rezervă din păşuni şi definiţia fermierului activ.

Program subtematic pentru instalarea tinerilor fermieri. În pilonul II, de dezvoltare rurală, o chestiune foarte importantă este programul de instalare a tinerilor, prin care, dacă va fi agreat şi adoptat de Ministerul Agriculturii, s-ar putea instala 13.000-14.000 de tineri fermieri în şapte ani, pe când prin modelul actual sunt bani doar pentru instalarea a maximum 1.200 -1.300 de tineri fermieri în şapte ani.

Măsuri multe, fonduri puţine

Referitor la propunerile Alianţei RO PAC, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a menţionat că, în elaborarea măsurilor care se prefigurează a fi în număr de 14, trebuie avută în vedere alocarea financiară, care nu mai este la acelaşi nivel cu cea din 2007-2013.

„Atunci când elaborăm PNDR trebuie să ţinem cont de alocarea financiară, care nu mai  este aşa de generoasă ca cea din 2007-2013.

În egală măsură, anumite fonduri trebuie să meargă pe măsurile de înverzire, iar atunci când vorbim de 7,1 miliarde de euro pe tot PNDR-ul şi scădem în jur de 600 sau 800 milioane de euro pe zona de bunăstare la porc şi la pasăre, sigur veţi vedea că fondurile sunt din ce în ce mai puţine. Din acestea, mai scădem şi partea de infrastructură locală, 1,1 miliarde de euro – suma propusă de Ministerul Agriculturii, la care se adaugă 200 milioane de euro, care pot fi accesaţi prin grupurile de acţiune locală.

Din păcate, pe partea de investiţii, fondurile sunt din ce în ce mai puţine şi trebuie să ne concentrăm pe măsurile care ne interesează“, a explicat ministrul.

În privinţa calendarului pentru aprobarea viitorului PNDR, Daniel Constantin a precizat că, după ce vor fi preluate informaţiile de la toate asociaţiile din domeniu, la jumătatea sau sfârşitul lunii octombrie vor fi prezentate principalele direcţii de finanţare din viitorul PNDR. În luna ianuarie programul va fi trimis la Bruxelles, după care va urma procesul de negociere, care poate dura până la 6 luni de zile.

Daniela CRISTESCU

Articole înrudite