Adama 04 mai 2020
update 4 Jun 2020

Chiar dacă au decalat lucrările de toamnă, ploile au fost bine-venite

Campania agricolă de toamnă a fost însoţită de un nou incident meteorologic – inundaţii în perimetru restrâns (Galaţi - Tulcea) şi precipitaţii record pentru media obişnuită, de până la 80 l/mp/24 de ore, în sudul şi sud-estul ţării, urmate de un început de octombrie considerat cel mai rece din istoria măsurătorilor meteo, ultima perioadă suprapunându-se cu epoca optimă de semănat a cerealelor păioase şi, în jumătatea de nord şi vest a ţării, cu recoltarea porumbului, florii-soarelui şi sfeclei de zahăr. Cum se desfăşoară lucrările agricole în ţară în aceste împrejurări şi dacă, în plan obiectiv, preţurile mici practicate în acest an la grâu i-au determinat pe fermieri să-şi modifice structura de culturi, în dauna cerealelor păioase, aflăm şi noi astăzi.

Iaşi: Rapiţa nu a răsărit uniform

În zona Iaşului precipitaţiile nu au fost atât de abundente astfel încât să întrerupă intervenţia în câmp pentru principalele lucrări de sezon. Dimpotrivă, ploile au adus în sol umiditatea de care era nevoie. Aplicând setul de lucrări fără arătură, numai cu afânarea la 15-18 cm, ing. Aurel Placinschi mai avea puţin şi încheia semănatul pe 1.000 ha de grâu, în perioada optimă. Rapiţa, în schimb, cultivată mai târziu, era, la vremea la care scriam, bine dezvoltată pe 100 ha şi mai puţin pe 300 ha: „Cultura n-a răsărit uniform din cauza temperaturilor scăzute survenite la sfârşit de septembrie şi început de octombrie. Prognoza pe următorul interval, cu temperaturi pozitive, situate în media lunară, mă determină să sper că, până la urmă, şi cele 300 ha se vor consolida până la intrarea în iarnă.“ Cât despre influenţa preţului mic la grâu asupra structurii de culturi, în ferma de la Ţigănaşi nu poate fi vorba despre aşa ceva: „Avem o structură stabilă de culturi, cu loturi de hibridare de porumb şi floarea-soarelui, astfel încât asolamentul este obligatoriu. Pe urmă, preţul dintr-un an este conjunctural, pesemne nu se va repeta doi ani consecutiv, cred şi sper acest lucru.“

Tulcea: Orzul câştigă teren în detrimentul grâului

În Tulcea, aşa cum ne spunea ing. Ion Bălan, preşedintele Asociaţiei fermierilor, există tendinţa diminuării suprafeţei cultivate cu grâu, generată de preţurile mici din 2013: „Este chiar mai pronunţată tendinţa despre care vorbiţi. Mai mulţi fermieri au cultivat orz în detrimentul grâului. Orzul a avut preţ stabil în decursul anilor, n-a fost speculativ şi oscilant, ca la grâu. La noi, în Tulcea, se cultivă cu orz cam 15.000 ha; suprafaţa va urca undeva la 20.000 ha. La grâu judeţul are 65-70.000 ha şi se va micşora cel puţin cu 5.000 ha. Vă dau exemplul fermei mele: eu cresc suprafaţa de orz, la 400 ha, şi pun mai puţin grâu, în jur de 530 ha. Până acum am semănat 400 ha rapiţă, 200 ha de orz şi 165 ha grâu. Am avut perioada de întrerupere din cauza ploilor, dar e foarte bine c-a plouat; mai rău era să nu avem precipitaţii. Pe 7-8 octombrie se va intra fără probleme la pregătirea solului şi la semănat, mai ales că mulţi fermieri au renunţat parţial la arat. Eu, de exemplu, am unele sole pe care le ar, pe altele le scarific, pe unele le lucrez cu discul. Cam la patru ani fiecare trece printr-un ciclu din acesta, adică nu merg exclusiv pe arătură sau scarificare. Le îmbin, un 30-30-30%, depinde de premergătoare: după păioase prefer să pun rapiţa în disc, unde am porumb scarific etc. Rapiţa nu arată deocamdată prea bine, pentru că eu am semănat-o după 1 septembrie şi nu a avut umiditate suficientă. Acum, după ploi, dacă va avea căldură suficientă, se va duce la 6-8 frunze, cât să intre în iarnă bine pregătită.“

Mehedinţi: Valul de ploi, mană cerească

Asociaţia producătorilor Mehedinţi este conectată la ce va să fie anul viitor, odată cu crearea bursei de cereale din sudul ţării, de la Corabia. Ing. Cornel Stroescu ne spunea că preţul real şi sigur de pe bursă va împiedica fenomenul bănuit a fi speculativ, din acest an. Cât despre grâu, nimeni din zonă nu va diminua suprafaţa, pentru că „de pâine nu se poate lipsi nimeni.“  Tot pentru Mehedinţi, ploile, chiar şi în exces, au fost mană cerească. De mult timp nu au mai căzut precipitaţii toamna, în epoca de semănat: „Pe noi, chiar dacă vremea a întrerupt lucrările în câmp pentru câteva zile bune, ploile ne-au bucurat, fiindcă ne săturasem de secetă.“ Şi apropo de secetă şi de textura solului, pentru a păstra puţina umiditate în pământ Cornel Stroescu a adoptat soluţia scarificatului concomitent cu recoltarea: „La mine, indiferent de planta premergătoare, după combină merge tractorul cu scarificatorul. Am trei combine şi trei scarificatoare, aşa că o lucrare o am făcută indiferent de condiţiile meteo din tipul semănatului. În ferma mea am semănat 200 ha cu rapiţă, am pregătit terenul pentru 200 ha de orzoaică şi acum recoltez porumbul, mai am 100 ha, scarific şi pregătesc patul germinativ pe 600 ha pentru grâu. Sigur am să finalizez semănatul până în jurul datei de 15 octombrie.“

Satu Mare: Campanie agricolă aglomerată în octombrie

La Satu Mare, ca de altfel în centrul şi vestul ţării, situaţia e un pic diferită. Ing. Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli: „În primăvară, cel puţin la noi în firmă (grupul Promat), dar sigur şi în alte zone din judeţ, pentru că au fost precipitaţii abundente, s-a semănat cu o lună întârziere. În septembrie nu am recoltat nimic, tot din cauza ploilor. Aproape toată campania de toamnă s-a concentrat în luna octombrie.“ Pe 4 octombrie mai erau de recoltat 80% din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, iar la porumb lucrarea era efectuată pe 15-20% din teren. Se recolta, de asemenea, la soia şi sfecla de zahăr. În paralel s-a semănat: „Rapiţa este semănată pe 400 ha, arată bine, acum suntem în faza tratamentelor chimice, la grâu vom merge cu 1.500 ha şi o mică diferenţă de teren o ocupăm cu triticale.“  Probleme cu pregătirea solului nu sunt, dat fiind că firma practică tehnologia no-tillage, ceea ce salvează, în condiţiile acestui an, mai ales timp şi costuri. Despre preţul grâului, Cristian Moldovan are o opinie total diferită de colegii săi: „Eu cred că este eronat să ne raportăm la preţurile anului trecut, an cu totul atipic, cu preţuri foarte mari, pe fondul producţiei mici. Corectă este comparaţia cu un an asemănător, 2011, în opinia mea, cu condiţii şi producţii asemănătoare cu 2013. Acum doi ani preţul a fost de 0,80 lei/kg la grâu şi de 0,70 lei/kg la porumb. Faceţi diferenţa şi cam pe aici ar trebui să judecăm lucrurile.“

Dâmboviţa: Întârzieri la semănatul orzului

În Dâmboviţa, în ferma din Dărmăneşti a ing. Marius Gheboianu, situată pe un teren „categoria III şi IV în clasa de fertilitate“, cei 60 litri/mp de ploi au decalat semănatul: „La orz (70 ha) am ieşit din epoca optimă cu şapte zile cel puţin, sper să mă încadrez la grâu (300 ha), însă terenul mult prea umed îmi creează greutăţi şi va afecta calitatea patului germinativ. Totul depinde acum de vreme, la noi şi ieri (n.n. – duminică, 6 octombrie) a fost umed, iar de vineri am înţeles că plouă iar.“ Recoltarea se încheiase la porumb şi floarea-soarelui, dar nu şi la culturile succesive: „Ca să compensez lipsa de fertilitate a solului am mers, după orz, cu o cultură dublă de porumb şi floarea-soarelui, folosind hibrizi extratimpurii. Ele arătau extraordinar de bine, dar o furtună mi-a culcat la pământ o parte din cultură, aşa că estimez pierderi de 40%.“ Marius Gheboianu va renunţa la o parte din grâu: „Normal că m-a deranjat preţul speculativ. Voi obţine mai puţin grâu şi mă voi axa pe culturi cu preţuri stabile.“

Maria Bogdan

Articole recente - Lumea Satului