Imprimă această pagină
Articole revista 01 Octombrie 2013, 21:31

LAPAR: Declaraţiile oficialilor de la Agricultură au produs „o gaură“ de 2,5 mld euro în PIB

Scris de

Declaraţiile „iresponsabile“ ale ministrului Agriculturii Daniel Constantin cu privire la aşa-zisele „recolte istorice“ au aruncat în aer preţul cerealelor, au pus fermierii într-o mare dificultate şi au provocat pierderi de nu mai puţin de 2,5 miliarde de euro Produsului Intern Brut (PIB), consideră Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

„Anul acesta tu dai gaura reală de 2,5 miliarde de euro din PIB şi tot tu vorbeşti de boom în agricultură?! Ce supraproducţie ai când obţii 3.000 kg la hectar, iar potenţialul este de 7.000 kg, cât este şi media europeană?! (...)  Traderii sunt ascultători, pentru că aşa au fost învăţaţi de Ministerul Agriculturii. Domnul Constantin a zis că avem cea mai bună producţie la grâu din istorie, dar că puţin este panificabil. Dacă făceai astfel de declaraţii în Italia sau în altă ţară din UE îţi căutai de mult serviciu. Ne-au aruncat aceste preţuri ca să ne obişnuim cu ele, apoi au urmat scăderi de 40-45% într-o perioadă de o lună de zile la grâu şi porumb. La fel a fost şi la orz sau la rapiţă“, a arătat preşedintele LAPAR într-o conferinţă de presă.

Preţuri în cădere liberă în decurs de o lună

Baciu a arătat că preţurile au fost scăzute drastic în mod artificial de către traderi, impulsionaţi de declaraţiile ministrului Agriculturii şi profitând de grava decapitalizare a agricultorilor.

„La 10 iunie preţul grâului în România era de 227 de euro tona, pentru ca, la 4 septembrie, o tonă de grâu să ajungă la 140 de euro. În tot acest timp pe piaţa euro­peană preţul de achiziţie a unei tone de grâu nu a coborât sub 180-190-200 de euro.

La fel şi la porumb, unde pe 10 iunie preţul unei tone era de 208 euro în România, pentru ca, la 9 septembrie, chiar dacă nu s-a început încă recoltarea, o tonă de grâu să ajungă la numai 119 euro.

În afara ţării preţul de achiziţie a unei tone de grâu era de 171 euro“, a afirmat Laurenţiu Baciu.

Scăderea bruscă a preţurilor la produsele agricole este legată mai ales de decapitalizarea producătorilor agricoli, precum şi de lipsa spaţiilor de depozitare, sunt de părere fermierii.

„Agricultorii sunt decapitalizaţi şi nu au cu ce să-şi construiască spaţii de depozitare. Şi atunci acel trader vine şi-ţi dă cât vrea el, că nu ai de ales.

Marii traderi deţin toate spaţiile de depozitare, pentru că noi am încurajat proiectele lor, în timp ce pentru micul fermier nu s-a făcut nimic“, afirmă Baciu.

Fermierii consideră că, în lipsa implicării Ministerului Agriculturii, în astfel de abuzuri fermierii trebuie să facă eforturi pentru a-şi realiza spaţii de depozitare, în ciuda problemelor de capitalizare cu care se confruntă.

„Agricultura este o afacere extrem de riscantă. Ne bucurăm de roade bogate anul acesta. Nu se ştie anul viitor ce se întâmplă. E bine ca fermierul să aibă grijă de el întâi şi întâi, înainte să aibă grijă altcineva de el şi să-şi constituie nişte stocuri care pot funcţiona ca o volantă la un motor şi ca să-l ajute să treacă peste nişte vremuri grele. Ideea stocării produselor este, dacă vreţi, în primul rând ca un fond mutual individual care să-i asigure trecerea peste nişte ani grei“, este de părere Nicolae Sitaru, unul dintre marii fermieri din judeţul Ialomiţa. 

Preţuri de mizerie şi concurenţă neloială

Spre comparaţie, aceiaşi mari comercianţi oferă fermierilor din Europa, cum sunt cei din Franţa, Italia sau Germania, între 180-200 de euro pe tona de grâu şi 170 de euro pe tona de porumb. Aceasta, în condiţiile în care subvenţia fermierilor din vestul Europei este de trei-patru ori mai mare decât cea primită de fermierii români.

Mai mult, România este, potrivit declaraţiilor fermierilor, singura ţară din Uniunea Europeană unde motorina nu este subvenţionată, agricultorul român fiind nevoit să plătească cel mai scump carburant din UE.

Fermierii acuză Ministerul Agriculturii că nici măcar nu a notificat Comisia Europeană pentru reducerea accizei la motorină aferentă anului 2013. „Dacă nu e secetă, tot trebuie să ne ia cineva producţia. Anul acesta au fost traderii, încurajaţi de autorităţile statului. Să spui că ai dat lovitura când obţii 30-40% din producţia din Franţa sau Germania, unde se obţin 7.000 de kilograme la hectar, e o aberaţie. Despre ce supraproducţie vorbim?! Unde mai pui că îi dai francezului şi italianului o subvenţie de trei ori mai mare. Haideţi să facem invers. Să luăm noi o subvenţie de 3-4 ori mai mare, pentru că ei tot au 7.000 kg la hectar“, a mai spus preşedintele LAPAR.

Consiliul Concurenţei va da un răspuns. Peste un an…

În prezent aceste posibile înţelegeri dintre marii comercianţi de cereale, care şi-au creat o poziţie de cvasimonopol pe piaţa românească şi impun preţuri derizorii fermierilor români, sunt investigate de Consiliul Concurenţei. 

„Această instituţie trebuie să-şi ia rolul în serios. Şeful Consiliului Concurenţei ne-a zis că a început cercetările şi ne va da un răspuns... peste un an. Ni se pare un răspuns în bătaie de joc“, a declarat preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, prezent la conferinţa de presă organizată de LAPAR.

La rândul său, Laurenţiu Baciu a arătat că LAPAR a făcut nenumărate demersuri pe lângă autorităţile statului în vederea corectării acestor anomalii. „Am trimis scrisori la toate forurile în care am arătat cum sunt trase în jos preţurile. Numai la Episcopie nu am intervenit. Ministerul nu a făcut nimic. Nu a intervenit la FEGA, organismul european care acţionează atunci când preţurile cerealelor o iau razna“, a punctat Baciu.

Marius ŞERBAN


Vizualizari 5970
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite