reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Valea Lungă, un şirag de probleme

Stigmatul de „zonă defavorizată“ pare să ţină comuna Valea Lungă din judeţul Dâmboviţa de ani buni pe loc, fără prea mari perspective de dezvoltare. Eticheta pare să se fi lipit bine pe sufletul oamenilor din această zonă, făcându-i să creadă cu tărie că nimic bun nu se mai poate întâmpla în acest colţ de ţară. Nimic mai trist, dacă ne gândim că natura, cu generozitatea ei, a dat aici păduri, dealuri, păşuni, toate întinse pe aproape 6.700 ha, în timp ce alte state ale lumii fac agricultură în deşert sau pe terenuri vulcanice.

Doar natura mai atrage oamenii

Situată în partea de est a judeţului Dâmboviţa, la 35 km de Târgovişte, 15 km de municipiul Moreni şi tot atâţia faţă de Pucioasa, comuna Valea Lungă, aşezată într-o zonă cu relief colinar, străbătută de apele Cricovului, îmi pare în aceste zile uşor antagonică. Şirul lung al caselor celor 10 sate ale comunei ce mărginesc şoseaua îşi spune singur povestea. Imaginea pestriţă a vilelor cu gazon şi alei contrastează puternic cu umilele gospodării ale localnicilor. Capitalismul s-a materializat aici doar sub formă de cârciumi şi mici magazine săteşti cu de toate. Atât, fără alte obiective, pentru că investitorii nu şi-au făcut încă apariţia. În rest, domină natura, apreciată de orăşenii cu case de vacanţă sau retraşi din câmpul muncii să-şi petreacă pensionarea într-un loc nepoluat.

Înainte de ’90 comunei i se spunea „valea directorilor“, pentru că majoritatea directorilor întreprinderilor din zonă proveneau din Valea Lungă. Acum aceştia fie nu mai există, fie îşi trăiesc bătrâneţile cu greu după ce au rămas fără locuri de muncă.

Din fuga maşinii te întrebi oare din ce trăiesc aceşti oameni. Iar răspunsul l-am aflat atât de la primarul comunei, cât şi de la oamenii simpli şi este unanim. Din pensii, alocaţii, ajutoare sociale, din munca lor în gospodărie, „pentru că satul a îmbătrânit, tinerii nu au oportunităţi, iar cei care au rămas nu mişcă nimic“, a fost răspunsul primarului Viorel Brânduş. Şi a continuat indignat: „Avem o comună săracă, pentru că oamenii au devenit leneşi. Cu 5 lei/h la întors de fân nu îi găseşti. Nu mai ai cu cine să aduci fânul, pe cine să aduci să te ajute în gospodărie.“

Aşadar, „o localitate cu natură frumoasă, aer curat, apă bună, mediu primitor, oameni pricepuţi, gospodari, dar care acum o duc greu cu banii. Aici oamenii nu lucrează pământul pentru bani, ci pentru subzistenţă. Nu ai ce să vinzi. Tinerii nu au unde munci, pentru că nu s-au făcut investiţii“, aşa vede şi domnul Marin Sârboiu Valea Lungă, locul în care trăieşte de-o viaţă.

Sărăcia are culoare politică

Situaţia cu care se confruntă majoritatea populaţiei din această comună este generată de lipsa investitorilor şi implicit a locurilor de muncă. Sărăcia pare însă a fi menţinută artificial. În realitate există dorinţă din partea unor companii de a veni în zonă pentru a deschide diverse obiective turistice sau comerciale, însă autorităţile au grijă să bage beţe-n roate, astfel încât zona să nu se dezvolte.

„Dacă nu ar fi ura de culoare politică investitorii ar veni. Dar ce am păţit? Până am concesionat 5.000 mp, să facă cineva o pensiune turistică cu fonduri europene în satul Valea lui Dan, a durat 6 luni. A trebuit să îi conving pe cei din Consiliul Local că va fi în beneficiul localităţii, că vom lua rentă timp de 49 de ani, taxe şi impozite de la acea pensiune, că se dezvoltă zona şi va afla lumea de noi. Din păcate, deciziile sunt luate de Consiliul Local. Ceea ce consiliul hotărăşte primarul trebuie să respecte. Am mai concesionat 3.000 mp pentru o fabrică de panouri fotovoltaice, care este în stadiu de evaluare, pentru că ar urma să fie ridicată tot din fonduri europene. Dar mă confrunt cu întrebări de genul: de ce să facă X, în loc să ne bucurăm că 2-3 familii din Valea Lungă au un beneficiu, creează locuri de muncă şi nu vin la primărie să ceară ajutor social“, spune Viorel Brânduş, primarul comunei Valea Lungă.

Mentalitatea oamenilor, o piedică în dezvoltarea zonei

Dacă la nivelul autorităţilor lucrurile stau astfel, nici localnicii nu trag spre o altă direcţie. Comuna nu a fost cooperativizată, oamenii nu ştiu ce înseamnă asocierea şi nici nu concep să-şi unească forţele într-un scop comun. Conform ultimului recensământ, populaţia a scăzut de la 5.280 de persoane, câte erau acum 10 ani, la aproape 4.900 de persoane, câte sunt astăzi. Dintre aceştia, 300 au plecat să-şi găsească norocul în străinătate. Muncesc în construcţii sau pe unde găsesc de lucru, dar au învăţat ce înseamnă capitalismul. Tinerii care au rămas se apucă de băutură sau sunt neserioşi, spun localnicii. Spunea cineva: „Am chemat 8 oameni la coasă şi au venit 3. Oamenii nu mai lucrează cu animalele, s-au învăţat să le dai mâncare, cafea, băutură, ţigări şi dacă le dai 50 de lei/zi e prea puţin. Au rămas terenurile în paragină.“

Deşi comuna este acoperită de 2.000 ha cu păşuni, 800 ha teren agricol, păduri şi fâneaţă, oamenii nu au pus accent nici pe plantaţii pomicole, nici pe creşterea animalelor, „preferă să vină să ceară ajutor social, care, dacă ar fi după mine, l-aş scoate. Aş lăsa acest ajutor doar pentru cei bolnavi şi pentru cei în vârstă care nu au pensie“, afirmă primarul. În momentul acesta cei care nu au serviciu stau acasă. Îşi pun pe un petic de pământ nişte porumb, cartofi şi se îngrijesc de gospodărie.

Investiţii de umplutură pentru refacerea infrastructurii

Accesarea fondurilor europene a adus o serie de îmbunătăţiri la nivelul comunei. Astfel, printr-un proiect pe Măsura 322 din PNDR, în valoare de 2,5 mil. euro, au fost asfaltaţi 12 km de drum, s-au construit 5 poduri, s-a îmbunătăţit alimentarea cu energie electrică prin montarea a 7 transformatoare. De asemenea în proiect au fost incluse şi alte obiective sociale: reabilitarea unei şcoli după model european, a căminului cultural şi construirea unui after-school. Aspecte importante pentru comunitate, dar care nu se justifică în totalitate. Spre exemplu, numărul de copii este din ce în ce mai mic. Dacă în trecut existau 2 şcoli I-VIII, 6 şcoli I-IV şi 6 grădiniţe, în prezent doar 2 şcoli cu clasele I-VIII şi 5 grădiniţe mai primesc cei 480 de copii din zonă. Cu toate acestea, acum 2 ani a fost finalizată o şcoală construită după model european, în care s-au investit 1,7 mil. lei, dotată cu toalete moderne, mobilier, tâmplărie, termoizolantă, acoperiş, laboratoare de fizică, chimie, biologie, geografie, camere de luat vederi, alarmă, dar care nu are elevi. „Anul acesta clasele a VII-a şi a VIII-a trebuie să le duc la altă şcoală, pentru că sunt doar 7 respectiv 9 elevi“, a afirmat primarul Viorel Brânduş. Mai mult, a fost construit un after-school, cu o capacitate de 30 de locuri, în care se va asigura o masă caldă, dar de care probabil vor beneficia tot cei amărâţi. Explicaţia pentru care au fost făcute aceste investiţii este simplă: „After school-ul l-am făcut de nevoie, pentru a primi un punctaj mai mare şi pentru a creşte şansele de aprobare a proiectului de infrastructură. Dacă ar fi fost după mine aş fi făcut doar asfaltări şi poduri, dar a trebuit să avem şi această componentă socială pentru a primi finanţare.“

Patricia Alexandra POP