Lumea satului 750x100

„Doftor“ de ţară

Raportat la suprafaţa geografică pe care o deţine, România are cea mai numeroasă populaţie agricolă din Europa, cu domiciliu stabil în sate. Şi, cu toate acestea, nici o mie de familii nu deţin mai mult de 100 de hectare de pământ, fiecare în parte. Restul, numai câteva iugăre, hectare sau pogoane. Cât priveşte studiile superioare, satul românesc are numai 4 la sută dintre profesorii, medicii, farmaciştii, inginerii agronomi, zootehnişti şi horticultori, doctorii veterinari şi preoţii ţării. Restul trăiesc la oraşe. Mulţi dintre ei, însuşindu-şi greaua, ingrata şi neplăcuta profesie de „navetist“!

Dintre toţi aceşti puţini medici de la sate, cel pe care eu îl cunosc cel mai bine mi se pare a fi tare cumsecade şi priceput. Este fiu de plugari, născut şi crescut într-un sat mândru din Ţara Oltului. După ce a fost şcolit la Timişoara, s-a specializat în diferite clinici universitare, precum şi în mari spitale şi laboratoare din ţară, iar ceva mai târziu, în Belgia. Şi când, mai în tinereţe, a fost să aleagă, a refuzat comoditatea oraşului, preferând să profeseze „la nivel înalt“ în chiar satul lui natal, rânduit cum nu se poate mai frumos pe streaşina împădurită a Munţilor Făgăraş.

Şi unde mai pui că acest „doftor“ de ţară, stabilit definitiv în aşezarea în care s-a născut şi a copilărit, are şi onorantul titlul de medic primar. Lucru extrem de rar chiar şi într-un sat din Occident! Ca urmare, ar fi putut oricând să devină cadru didactic universitar!

Pentru a afla şi cititorul cine este respectivul medic vom spune că are un nume tare răspândit printre locuitorii satelor de prin părţile Făgăraşului, acela de Şerbu, iar ca prenume, Gheorghe şi Ovidiu. Şi cu toate că, de curând, a împlinit cinci decenii de viaţă, consătenii lui dragi continuă să spună: „Mă duc la doctorul Gheorghiţă!“ O obişnuinţă a sătenilor mai bătrâni, venită din vremea copilăriei sale.

Din prea mult respect pentru truda şi memoria regretaţilor săi bunici şi părinţi, el a ales să locuiască în vechea casă părintească de pe „uliţa mare“ a satului-centru comunal Arpaşu de Jos. Profesează într-o clădire atât de frumoasă şi de cochetă încât sătenii au poreclit-o „Doamna mareşal“. Şi nu întâmplător. Pentru că doamna Maria, soţia Mareşalului Ion Antonescu, a inaugurat-o în vara anului 1938. La fel ca şi pe surata ei din satul învecinat, Viştea de Jos, ambele clădiri fiind gândite să găzduiască dispensare medicale săteşti bine dotate. În plus, aceea a „medicului primar de familie Şerbu“ are, de o vreme, aparatură modernă, printre care: ecograf, electrocardiograf şi termograf. Ba mai mult, într-un mic „laborator“ se realizează analizele medicale de strictă şi urgentă necesitate. Ca urmare, pacienţii săi cu sutele sunt tare mulţumiţi de bunătatea, înţelegerea şi profesionalismul medicului lor. Un motiv de fală pentru locuitorii întregii puzderii de sate şi cătune, situate de o parte şi de alta a Oltului, de la Făgăraş şi până dincolo de Avrigul Sibiului!

Şi mai este încă ceva de scris la „gazetă“. Adeseori, în cabinetul său de lucru luminile stau aprinse până noaptea târziu. Pentru că „medicul de ţară“ Şerbu gândeşte, redactează şi tipăreşte pe cont-propriu, din două în două săptămâni, Foaia Arpăşeană. Medicul - redactor - tipograf ne mărturiseşte că de fiecare dată apariţia „micuţului ziar“ se transformă într-un plăcut şi mult aşteptat eveniment pentru numeroşii români-americani! Şi nu numai. Sunt acei urmaşi ai fiilor de ţărani, originari de prin satele făgărăşene. Se spune cum că moşii şi strămoşii lor ar fi fost nişte tineri chipeşi, vânjoşi şi curajoşi. Ca urmare, îmbrăcaţi în „haine româneşti“, au cutezat, cu aproape un secol în urmă, să traverseze Oceanul cu vaporul! Cei mulţi, reîntorşi în aşezările natale, au cumpărat cu dolari americani pământ roditor, vite, căruţe şi pluguri. Şi au clădit frumoase şi trainice case şi gospodării!

Văzând toate câte s-au mai păstrat în încântătoarele sate făgărăşene, stai şi te întrebi: Unde sunteţi voi, urmaşii acelor vrednici gospodari şi buni români-americani!?

Ioan Vulcan-Agniteanul