Adama 04 mai 2020
update 27 May 2020

Nici în anii cu producţii-record fermierii nu o scot la capăt

Preţurile input-urilor au crescut în acest an cu până la 25%, dar preţurile cerealelor s-au redus la jumătate sau chiar la o treime faţă de anul trecut. În aceste condiţii, mai pot fi fermierii profitabili într-un an cu producţii-record?

Care este pragul de rentabilitate şi cât primesc fermierii pentru producţia din acest an? Acestea sunt doar câteva dintre temele la ordinea zilei în agricultură. Un an bun, cu producţii record nu înseamnă neapărat şi preţuri bune. Acestea au scăzut atât de mult încât agricultorii au ajuns la ideea că e mai bine să aibă parte de un an secetos, cu producţii mici, dar preţuri bune decât de un an cu recolte-record. 

„Toţi fermierii sunt dezamăgiţi. Input-urile au crescut puternic în acest an, iar noi primim 60-70% din preţurile de anul trecut pentru grâu. Nu am luat nici şase sute de lei pe tonă. La floarea-soarelui am luat 800-900 de lei pe tonă“, a declarat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „ASOMAR“ Teleorman.

Fermierii acuză politica de monopol, discreţionară de stabilire a preţurilor de către traderi şi lipsa de implicare a Guvernului în protejarea intereselor producătorilor.

„Traderii au capacităţile pline până la refuz şi îşi permit să se joace cu preţul. Nu accepţi preţul, nu ţi-l luăm. Aşa gândesc. (...) Există şi o lipsă totală de implicare a Guvernului. Totul este după cum dictează multinaţionalele. (...) Nu a existat niciodată vreo negociere între producători şi comercianţi, care doar şi-au impus propriile preţuri. Ar fi trebuit să intervină Ministerul Agriculturii să ne protejeze interesele, să nu le mai dea comercianţilor autorizaţii de export. Dar Ministerului Agriculturii nu-i pasă de această nedreptate. Am fi putut depozita producţia în rezerva de stat. Ni se dădea un certificat de depozit şi am fi putut să vindem cerealele mai târziu, la preţuri corecte“, este de părere fermierul din Teleorman.

Mai mult, agricultorii solicită o reacţie urgentă din partea Consiliului Concurenţei, care a demarat de curând o anchetă în cazul acestei situaţii flagrante de monopol pe piaţa cerealelor. Este drept şi că anul trecut au fost ceva controale pe la câţiva comercianţi de cereale, care s-au lăsat şi cu arestări, dar acestea au vizat mai mult aspecte legate de evaziunea fiscală. 

„Avem de-a face cu un monopol al comercianţilor. Ni se impun nişte preţuri de mizerie, chiar dacă avem cele mai mici ajutoare din Europa. Ungurii, de exemplu, ies pe piaţă cu preţuri mai mari decât noi, chiar dacă au subvenţii de 3-4 ori mai mari, adică vreo 400 de euro“, a adăugat preşedintele ASOMAR.

Şi agricultorii din Gorj denunţă cvasimonopolul comercianţilor, însă spun că producătorii sunt nevoiţi să accepte preţurile derizorii pentru că au de achitat credite-furnizor.

„Un an mai bun ca acesta n-a fost niciodată şi nici nu va mai fi în viitorul apropiat, atât la cereale cât şi în horticultură. Anul trecut preţurile au fost mult mai bune, dar acum s-au înţeles traderii între ei au adunat tot din piaţă încă de la începutul recoltei şi acum se joacă cu preţurile.(...) Creditele-furnizor trebuie achitate pentru că firmele te aşteaptă doar până la recoltă. Cel puţin în zona noastră, majoritatea fermierilor lucrează cu credit-furnizor. Sunt puţini cei care nu apelează la acest mijloc“, a declarat Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.

Pragul minim de rentabilitate

Preţurile sunt mult trase în jos de către comercianţi, sub nivelul de profitabilitate, în condiţiile creşterii accentuate a costurilor.

„Este inadmisibil un preţ de 60 de bani pe kilogram la grâu. Sub 80 de bani n-ar fi trebuit să scadă. N-am zis un leu, un leu şi zece bani, dar la 60 de bani nu au bieţii fermieri cum să mai înceapă un nou ciclu de producţie, nu mai vorbim de investiţii. Cum să supravieţuieşti, dacă preţul input-urilor a crescut cu 25% de anul trecut până acum, iar preţul grâului s-a redus cu peste 30%?! La fel la floarea-soarelui. Anul trecut vindeam cu 1,7-1,8 lei kilogramul, iar acum preţul pe care-l primim este la jumătate, adică 90 de bani pe kilogram. Nu cred că această cultură este profitabilă la un preţ mai mic de 1,5 lei pe kilogram. Porumbul va fi de râsul lumii anul acesta. Preţul va fi de 50 de bani pe kilogram, faţă de 90 de bani, cât a fost media anul trecut. Ca să fie profitabil, porumbul ar trebui să fie vândut cu minimum 1,1-1,3 lei/kg. Nu o să mai pună nimeni porumb“, a estimat fermierul din Teleorman.

O presiune mare este pusă de traderi şi pe fermierii din Oltenia, în contextul unor producţii-record înregistrate în judeţele învecinate din Banat.

„Preţurile au scăzut până la 45 de bani pentru grâul furajer şi până la 65 de bani pe kilogram pentru cel de panificaţie. Preţurile la grâu s-au redus în Gorj până la 50 de bani pe kilogram pentru că au venit puternic cei din Timiş, care au obţinut culturi de 8.000 de kilograme la hectar şi au vândut şi cu 54 de bani kilogramul. La 7-8.000 de kilograme la hectar le convine să dea cu 45-50 de bani. Mie, la 4.000 de kilograme, nu-mi convine. Este un an deosebit şi pentru porumb, aşa că deja se fac contracte pe 50 de bani kilogramul. Preţurile vor oscila între 45 şi 50 de bani pe kilogram. La floarea-soarelui preţurile nu vor depăşi 1,4-1,5 lei pe kilogram în niciun caz pentru că toată lumea produce, Ucraina, Rusia. În UE va fi cea mai mare producţie din istorie. Noi suntem o picătură într-un ocean. Aici este însă mai complicat, pentru că nu ştii ce indice are până nu o duci în depozit, aşa că e mai greu de stabilit preţul pentru fiecare caz în parte“, a spus fermierul din Gorj.

„Pentru o minimă rentabilitate, kilogramul de grâu trebuie vândut cu cel puţin 70 de bani, dar acum se vinde cu 50-60 de bani. Numai că fermierii au început să refuze să-l dea sub 60 de bani. Preţul la porumb nu ar trebui să scadă sub 60 de bani pe kilogram, dar, potrivit estimărilor de preţ, va ajunge la 50 sau chiar 40 de bani. Pentru rapiţă pragul ar fi de 1,8 lei. Dacă rapiţa se vindea la începutul recoltării cu 1,5 lei, acum se vinde şi cu 1,3 lei kilogramul. La floarea-soarelui preţul n-ar trebui să scadă sub 1,5-1,6 lei pe kilogram, numai că acum se vinde cu mai puţin de un leu, deşi se negociaseră în contracte preţuri de 1,2 lei/kg“, a arătat Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Fermierii: „Dacă nici într-un an bun nu ai profit, atunci când?“

Agricultorii constată cu surprindere că nu pot face profit şi nu se pot capitaliza nici măcar în anii în care obţin o producţie bună.

„Suntem dezamăgiţi total. Nu ne mai vedem viitorul. Dacă nici într-un an bun nu putem câştiga, atunci când? Într-un an bun aveai şansa să te capitalizezi în sfârşit, să ai bani de investiţii. Îmi este foarte greu să spun ce cultură mai poate fi profitabilă în România. Cred că, în condiţiile de acum, nicio cultură“, a conchis Mănăilă.

Pe de altă parte, fermierii cred că porumbul şi rapiţa vor rămâne în continuare culturile preferate de agricultorii români.

„Porumbul ne-a salvat pe timp de secetă şi este un fel de garanţie pentru supravieţuire pentru că are patru consumatori – micii fermieri, consumul uman, zootehnia şi producătorii de biodiesel. Rapiţa a făcut treabă bună tot timpul. E singura cultură care s-a vândut bine mereu. În schimb, grâul nu este rentabil, dar trebuie să-l cultivăm pentru că aşa ne cer acţionarii, oamenii care au dat pământul în arendă vor grâu“, a conchis Ghinoiu.

Marius ŞERBAN

Articole înrudite