reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Monsanto, un Ferrari în domeniul producerii de sămânţă

Este paralelismul realizat de directorul general al Monsanto România, Cosmin Chioreanu, cu prilejul dublului eveniment derulat pe 21 august în localitatea brăileană Tudor Vladimirescu: Mediafax Talks about Sustainable Agriculture şi Farm Progress 2013.

Prefaţat de vizitarea Complexului Industrial Agricol Sineşti aparţinând companiei Monsanto şi a platformei de porumb Dekalb, evenimentul moderat de Lucian Mândruţă, creative marketing manager în cadrul Mediafax Group, a debutat cu o scurtă prezentare privind provocările şi perspectivele agriculturii româneşti, sector în care se previzionează cea mai mare dinamică. În economia acestei creşteri, Monsanto ar urma să joace un rol esenţial, crede directorul general al companiei Cosmin Chioreanu.

„România are o şansă extraordinară în ceea e priveşte producţia de sămânţă. La ora actuală suntem pe locul 2-3 sau chiar 1, depinde de an, la producţia de seminţe. Putem să devenim un Ferrari în domeniul producerii de seminţe. Noi, românii, putem să fim identificaţi ca agricultori, producători de seminţe. Producem în fiecare an milioane de saci de sămânţă cu destinaţia Franţa, Germania, Ungaria, Spania, Austria, Ungaria, Turcia, Iran, Kazagakstan, Irak. E o oportunitate pe care România o are şi pe care noi dorim să o fructificăm. De un an încoace încercăm să devenim o companie a producţiilor mari. În România am pornit de la o cotă de piaţă 0, ajungând pe linia de porumb la 20%. La rapiţă, de când am intrat pe piaţă cu hibrizi, Monsanto a devenit lider incontestabil. În ceea ce priveşte erbicidele, avem un singur produs, este vorba de Roundup, unde deţinem practic o cotă de piaţă de 40%.“

Miza pe îmbunătăţirea materialului genetic

În acelaşi context, directorul general al Monsanto a ţinut să combată punctele de vedere ce se regăsesc în ultimele recenzii privitoare la problema organismelor modificate genetic. „În România Monsanto vinde 99,9% seminţe obţinute pe calea ameliorării convenţionale şi aş vrea să evidenţiez acest lucru. În Europa, pe scară largă doar Spania este ţara care comercializează aşa-numitele organisme modificate genetic, de fapt mie îmi place să spun că sunt obţinute prin biotehnologii. În 2013, în România s-au cultivat 834 ha cu porumb modificat sau obţinut prin biotehnologii, din care doar 200 sunt de la Monsanto. Am observat că atunci când se vorbeşte de biotehnologii se face imediat o asociere clară cu Monsanto. Să ştiţi că nu suntem singurii care dorim îmbunătăţirea materialului genetic prin aceste mijloace, de altfel foarte sigure. Compania Monsanto este adepta unei coabitări a celor 3 tipuri de agricultură şi mă refer aici la cea organică, cea convenţională şi cea obţinută prin biotehnologii“, a precizat Cosmin Chioreanu.

Agricultura, prioritate zero sau zero prioritate

Dezbaterea – eveniment organizată de Mediafax şi Monsanto a prilejuit un dialog spumos între secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, şi reprezentanţi ai fermierilor, avându-i ca vârf de lance pe Marcel Cucu şi Nicolae Sitaru. „Sunt supărat pentru că s-a perturbat piaţa într-un hal fără de hal. Am ajuns să ne lăudăm încă din luna martie cu o producţie record la grâu, deşi pe mine nu m-a întrebat nimeni ce producţie am făcut. La nivelul ţării se declară 7,2 milioane tone de grâu, cu specificarea extrem de periculoasă că majoritatea este de proastă calitate. Deci i se dă tot ce trebuie comerciantului/depozitarului ca să-mi ofere acum 40 de bani pe kg la porumb sau 50 de bani pe kg la grâu. Şi Guvernul îşi taie craca de sub picioare pentru că un preţ bun la producţiile agricole înseamnă un aport substanţial mai ridicat la PIB, înseamnă taxe şi impozite mult mai mari. Nu suntem în stare să facem politicile care trebuie“, a punctat Marcel Cucu, care a reiterat în context ideea înfiinţării unui partid al agricultorilor, „deoarece la clasa politică pe care o avem nu putem să avem o altă viteză, doar cel mult să mai băgăm şi în marşalier“. În replică, reprezentantul Guvernului a respins ideea politizării discuţiei, catalogând-o ca şuetă. „Franţa, în fiecare lună, face estimări la producţii, iar Ungaria face acelaşi lucru. Ăia nu se mai sesizează şi nu mai cade piaţa că s-a vorbit de o producţie de 7,3 milioane. După care veniţi dvs. şi spuneţi că Ministerul Agriculturii nu ştie pe ce lume trăieşte. Ăsta a fost rezultatul a ceea ce dvs. trebuia să faceţi cu organizaţiile interprofesionale, pentru care aveţi un acord acceptat de minister să coordonaţi tot, de la producţie până la consum“, a tunat secretarul de stat.

Cu prilejul Mediafax Talks about Sustainable Agriculture au mai rostit scurte alocuţiuni Sucheta Sharma, economic officer US Embassy, Daniela Militaru, director executiv APIA Brăila, şi Ion Moraru, director general producţie Monsanto.

Producţii duble la porumb în 30 de ani

Cea de a 7-a ediţie a Farm Progress Brăila, organizată de Monsanto România la ferma Petrosu, a găzduit cea mai complexă prezentare a experienţelor destinate culturii de porumb (Dekalb HD, Dekalb Max Tech, Experienţa tehnologiilor Dekalb, Experienţa Diversitatea Dekalb – producţie seminţe şi porumb siloz, efectele fitotoxicităţii, porumbul alb, soluţii de semănat, Experienţa rădăcinilor Dekalb), toate acestea încadrate unui deziderat ferm, şi anume dublarea producţiilor.

„Anul acesta conceptul este diferit. În 30 de ani vrem să dublăm producţiile prin găsirea tehnologiilor potrivite. Avem aici în spate un câmp etichetat cu HD, care vine de la arşiţă şi secetă, unde am testat hibrizii de porumb pe care îi avem în portofoliu. Analizând rezultatele, am constatat că s-au obţinut sporuri de producţie de 200 kg în condiţii de arşiţă şi de secetă. Un alt obiectiv a fost să creştem producţiile de porumb, să facem un câmp unde încercăm să obţinem 20 tone de porumb/ha. Pentru România 20 de tone în momentul acesta pare ceva ireal. Dacă reuşim să găsim condiţii pentru apă şi conservarea apei – în rest fermierii au investit în utilaje, în fertilizanţi – ne putem gândi la producţii mari. Nu putem atinge acest obiectiv fără un portofoliu de hibrizi care să ne asigure sporurile de producţie pe care le aşteptăm. Cum am încercat să mai creştem producţiile? La hibrizii semitardivi am venit cu densităţi diferite la semănat şi am mers pe acelaşi suport nutritiv. Pentru a vedea diferenţele de producţie am luat ştiuleţii de porumb de pe 10 mp, i-am curăţat şi am pus boabele într-un bol să vedem câte sunt pe fiecare variantă în parte. Dacă facem un simplu calcul, plecând de la 65.000 de boabe, discutăm de 105.000 de boabe, deci un spor de producţie de aproape 80%“, a menţionat Gabriel Ghiţă, director tehnic Monsanto.

Camelia MOISE