Adama Sultan iulie 2020
update 6 Jul 2020

RomLacta, negociatorul fermierilor în relaţia cu procesatorii de lapte

Cooperativa RomLacta a aniversat de curând un an de la înfiinţare, prilej cu care membrii reprezentativi au ţinut să-şi prezinte realizările, obiectivele care vor fi urmărite în perioada următoare, dar şi beneficiile pe care le pot obţine fermierii interesaţi să adere la această structură asociativă.

70 tone de lapte livrate zilnic către procesatori

În cele 12 luni de activitate, RomLacta a reuşit să reunească 12 membri ale căror ferme numără 5.000 de vaci de lapte, cu o capacitate de producţie de circa 70 tone de lapte pe zi. „Până anul trecut am mai fost membru în alte cooperative, însă am ajuns la concluzia că trebuie să facem o cooperativă viabilă, axată doar pe producerea de lapte. Nu a fost uşor să o punem pe picioare, însă, după ce am făcut-o, în câteva luni am început să vedem fiecare dintre noi reuşitele“, a declarat Claudiu Daviţoiu, membru fondator RomLacta şi administratorul unei societăţi agricole din Afumaţi, care deţine 1.300 de vaci de lapte.

„În acest an ne-am străduit să rezolvăm o parte dintre problemele cu care fermierii se confruntă: negocierea în condiţii corecte a preţului laptelui, a input-urilor, aspecte care au fost rezolvate în totalitate sau în parte“, a mai adăugat şi Nicuşor Şerban, preşedintele RomLacta, şi el proprietarul unei ferme mari de vaci de lapte. După cum susţin reprezentanţii cooperativei, implicarea în procesul de negociere a laptelui materie primă a făcut ca din toamna anului trecut aceştia să obţină o creştere, e adevărat sensibilă, a preţului laptelui, însă ei speră ca la negocierile din această toamnă creşterea preţului să fie semnificativă. Doar fiind asociaţi au reuşit să treacă peste perioadele în care preţul obţinut pentru lapte a scăzut, susţin fermierii. „Împreună am reuşit să negociem şi să obţinem la lapte o creştere de 20-30 de bani, dar şi la achiziţionarea de input-uri, pentru că negociem pe cantităţi mai mari, ceea ce ne-a ajutat ca în 2013 să avem un an bun“, a afirmat Daviţoiu.

În opinia unui alt membru al cooperativei, tânărul fermier Devie Benoit, francez de origine şi proprietarul unei ferme de vaci în Buzău, „asocierea este singura cale de a ne dezvolta şi a rezista în viitor“. Pentru el nu a fost greu să adere la o formă asociativă, „mai ales că eu vin dintr-o ţară în care funcţionează sistemul cooperatist, iar statul îl încurajează“, a adăugat Benoit.

Iarna va aduce un preţ mai mare la lapte

Se ştie că, de-a lungul timpului, au apărut diverse forme asociative, care la început şi-au susţinut cu vehemenţă principiile, însă la fel cum au apărut tot aşa au şi dispărut, fără să se mai ştie nimic despre ele. Nu este şi cazul cooperativei RomLacta, care deja a demonstrat în primul an de activitate că rămâne statornică obiectivelor propuse la înfiinţare, încercând să aducă cât mai multe beneficii membrilor săi. Aceştia au posibilitatea ca prin asociere să-şi valorifice cât mai eficient producţia, beneficiază de cele mai bune preţuri şi condiţii la aprovizionarea cu input-uri, membrilor aflaţi în dificultate li se asigură asistenţă tehnică şi economică printr-un fond mutual şi, nu în ultimul rând, pot participa la elaborarea şi dezbaterea reglementărilor legislative referitoare la activitatea din domeniu. În acest moment, deşi consumatorul final plăteşte în magazin 4,5 lei pe un litru de lapte, producătorul primeşte doar 1,2-1,3 lei/litru, preţ obţinut în urma negocierilor, restul revenind procesatorilor şi distribuitorilor. Situaţia stârneşte de mulţi ani nemulţumire în rândul fermierilor români, nevoiţi să plece capul în faţa multinaţionalelor. Dacă în alte ţări lucrurile stau diferit, „la noi cei care produc sunt cei mai oropsiţi. Corect ar fi ca acest preţ să fie împărţit astfel: 50% către producători şi 50% către procesatori şi distribuitori“, a menţionat Claudiu Daviţoiu.

O altă contradicţie cu care se confruntă România este fluctuaţia preţului la furaje, care nu a reuşit să modifice preţul laptelui nici anul trecut, când s-a înregistrat un maxim istoric, nici anul acesta, când producţiile de cereale au fost bune. „Anul acesta laptele are un preţ corespunzător, dar cred că, pe măsură ce se apropie iarna, laptele va ajunge la 1,7-1,8 lei/ litru. De asemenea, nu vă ascund faptul că, din ianuarie, dacă trendul pieţei este acelaşi, este posibil să vindem lapte şi cu 2 lei“, a declarat preşedintele RomLacta. Această creştere este influenţată de un alt parametru – preţul laptelui praf, care la ora actuală este cel mai mare din istorie. Explicaţia este simplă. Procesatorul are 2 alternative în producţia proprie: fie foloseşte lapte materie primă, fie lapte materie primă plus lapte praf. „Dacă la laptele praf preţul continuă să crească, sigur că procesatorul se va orienta mai mult spre laptele materie primă, dar atunci şi laptele va avea un preţ corespunzător. Un alt aspect care ar putea influenţa preţul laptelui este retribuţia angajaţilor din zootehnie. „Noi ne-am ţinut până acum angajaţii în întuneric, pe nişte salarii mici, le dăm lunar 1.000 lei, în timp ce la procesatori ar putea câştiga 3.000 lei/ lună. Nu vom mai putea menţine această situaţie, ceea ce va duce implicit şi la creşterea preţului laptelui“, a comentat Caudiu Daviţoiu.

Totuşi să nu credeţi că din relaţia producător – procesator prima verigă este mereu cea aflată în poziţia umilă de a cere. Sunt situaţii când şi procesatorii spun: «Mai creşte-mi şi mie cantitatea“, ceea ce înseamnă că totuşi există o criză a laptelui“, a apreciat Daviţoiu.

În viitor cooperativa va avea propria fabrică de procesare

La moment de bilanţ, cooperativa RomLacta a trasat şi viitoarele obiective pe care şi le-a propus. Fermierii vizează în primul rând creşterea semnificativă a numărului de membri cooperatori. În acest sens, „ne dorim ca, până la sfârşitul acestui an, să ajungem la 20 de membri, cu o producţie zilnică de 100 tone de lapte, iar pentru 2014 să reuşim să producem şi să comercializăm 10% din laptele materie primă care se procesează în România“, a declarat Nicuşor Şerban, preşedintele RomLacta. Un alt obiectiv este de a-l face pe consumatorul român să conştientizeze importanţa de a cumpăra produse fabricate din materie primă produsă în România. „Există în multe ţări europene o tendinţă de stimulare a consumului de produse din ţările autohtone. Noi, românii, nu putem rămâne în afara acestei direcţii, pentru că doar în felul acesta am avea de câştigat şi noi, şi consumatorii români“, a mai spus Nicuşor Şerban. În acest sens sunt eforturi deosebite în a marca pe produsele din lapte ţara de origine a laptelui şi nu unde a fost prelucrat produsul. Tot la capitolul informare corectă, reprezentanţii RomLacta insistă asupra menţionării pe ambalaj a procentului de lapte praf folosit în produs. „Deşi este o practică permisă, sănătoasă combinarea laptelui proaspăt cu cel praf, una este să ai iaurt în care s-a folosit 10% lapte praf şi alta un iaurt în care laptele praf apare în proporţie de 50%“, consideră Şerban.

O parte din toate aceste probleme vor fi uşor rezolvate în momentul în care cooperativa îşi va mări numărul de membri, iar capacitatea de producţie va ajunge la 150 tone de lapte/zi, pentru că atunci fermierii şi-au propus să-şi ridice propria fabrică de procesare. Sperăm şi noi ca acest lucru să se întâmple curând, mai ales că, vorba preşedintelui RomLacta, „singura şansă pentru a face faţă provocărilor competiţiei în etapa următoare, atât pe piaţa internă cât şi în contextul european la care suntem obligaţi să ne raportăm, este asocierea şi producerea în cadrul unui obiectiv comun“.

Patricia Alexandra POP

Articole înrudite