Adama Sultan iulie 2020
update 13 Aug 2020

A X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti

În perioada 15-18 august, în comuna-muzeu Ciocăneşti, din judeţul Suceava, s-a desfăşurat a X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului. Prima zi a festivalului a fost dedicată paradei portului popular, unor lansări de cărţi şi CD-uri, printre protagonişti numărându-se solistul Pamfil Roată şi scriitorul Paul Braşcanu, celelalte zile prilejuind întâlniri de suflet ale ciocăneştenilor dar şi turiştilor, care au fost îmbiaţi cu mâncăruri şi băuturi alese, spectacole de muzică populară, concursuri de pescuit şi drumeţii montane pe meleaguri de o rară frumuseţe.

Atracţiile locului - Râul Bistriţa şi stânele din Munţii Suhard

„Anul acesta am desfăşurat Festivalul Păstrăvului pe Bistriţa, unde are loc concursul de pescuit, pe malurile râului desfăşurându-se concursuri culinare, sportive, spectacole şi alte activităţi dar şi la înălţime, pentru că păstrăvul, în anumite perioade, o ia pe pâraie spre izvoare, spre vârful muntelui. Am fost cu peste 200 de turişti pe Suhard pentru a le prezenta frumuseţile locului. În virtutea tradiţiei, toţi cei prezenţi au fost primiţi cu colac, sare şi afinată. Am avut pregătite surprize la toate cele patru stâne construite pe Suhard la standarde europene. Ne face plăcere să prezentăm şi altora ce am făcut noi aici, în speranţa că vor trage învăţăturile necesare şi îi vor determina şi pe alţii să facă la fel. Promovăm Munţii Suhard pentru că dorim ca, pe viitor, acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinaţie de vacanţă pentru cei care vin în zona noastră“, ne-a declarat primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan.

„Sus, sus, sus la munte sus, că acolo şi păstrăvu-i dus“ a fost invitaţia lansată celor prezenţi la Ciocăneşti pentru a vizita stânele din Munţii Suhard alături de Ansamblul „Brăduţul“ din Botoş. Toţi cei care au ajuns aici au rămas impresionaţi de condiţiile oferite celor care poposesc pe aceste meleaguri. Turiştii au găsit în vârf de munte stâne cu cabine de duş, toalete moderne, apă la chiuvetă. Gheorghe Giosan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Ciocăneşti, cel care s-a ocupat de acestea, ne-a spus că oamenii care stau cel puţin 4 - 5 luni cu animalele pe munte trebuie să aibă condiţii bune de locuit, iar produsele obţinute la stână trebuie să respecte condiţiile din Uniunea Europeană.

Alexandru Şcheu a fost gazda a peste 200 de oameni la Stâna Şfeţărie, cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe un întins platou de unde se pot admira toate aşezările din vale. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, mai ales că, lângă moderna stână, au rămas o parte din beciurile vechi de peste 150 de ani în care acesta era păstrat pentru maturare câte 120 de zile.

Plutăritul, o îndeletnicire străveche

Mersul cu pluta pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, a fost un alt punct de atracţie al Festivalului Păstrăvului. Vineri, 16 august, pe lângă Concursul de pescuit la păstrăv ale cărui manşe s-au desfăşurat atât dimineaţa, cât şi după-amiaza, puţin înainte de prânz de la „Podul Negru“ din Botoş au pornit plutele pe Bistriţa.

Obicei vechi de sute de ani, plutăritul a rămas doar o amintire pentru oamenii din Ciocăneşti şi a devenit o atracţie turistică pentru cei care ajung în zonă la mijlocul lunii august. Ca şi în ceilalţi ani, plutele au fost conduse de Vasile Morari, ajutat de Savu Rusu, ciocăneşteni care se apropie cu paşi repezi de 70 de ani, şi de câţiva ucenici. Vasile Morari construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi „cârmuieşte“, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său. Călătoria cu pluta a durat aproape cinci ore, din cauza apei mici, de multe ori fiind necesară intervenţia unui utilaj pentru a tracta plutele. Localnicii, îmbrăcaţi în straie populare, au aşteptat cu afinată, ţuică şi plăcinte trecerea plutaşilor pe la poduri, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40-50 de ani.

Concurs de pescuit păstrăv la muscă

La concursul de pescuit la muscă au participat 15 pescari arbitraţi de tot atâţia arbitri. Aceştia au avut şi rolul de a ecologiza sectoarele de pescuit. Tot pe Valea Bistriţei s-a ţinut etapa finală a Campionatului naţional de pescuit de pe mal la păstrăv stilul spinning, organizat de Liga română de spinning. După această etapă se definitivează lotul naţional pentru pescuit de pe mal la păstrăv. În cadrul concursului s-a populat râul Bistriţa cu 1.500 de bucăţi puiet de păstrăv curcubeu. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey.

Artă culinară cu produse din păstrăv

Concursul de artă culinară i-a reunit pe cei mai buni bucătari în prepararea produselor din peşte. Şase ciocăneşteni au fost premiaţi pentru gustul produselor, modul de aranjare, originalitate şi diversitatea produselor prezentate. Au primit diplome şi premii Ţăran Laurenţia Cecilia – pentru varietatea produselor, Mihalciuc Olguţa – pentru cea mai gustoasă reţetă de borş de peşte, Ţăran Elisaveta – pentru reţeta ingenioasă de pizza cu păstrăv, Şcheul Laura – pentru cea mai originală reţetă, peşte cu nucă, Ţăran Stela – pentru cea mai frumoasă prezentare, Moroşan Vlad – pentru platoul păstrăvarului. Toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti au putut servi borş de păstrăv sau păstrăv prăjit cu mămăliguţă sau au putut degusta din „medicamentele naturale ale Bucovinei“, aşa cum a numit Ştefania Chiloti produsele obţinute din fructe de pădure.

Muzică clasică, ansambluri populare şi caricatură pe malul Bistriţei

Iniţiativa primarului Radu Ciocan de a aduce cultura şi artiştii de calitate la Ciocăneşti a fost foarte bine primită atât de localnici cât şi de turişti. Ovidiu Ambrozie Bortă (BOA) a încântat publicul prezent la festival cu o expoziţie de desene şi a exe­cutat portrete celor care au dorit ca artistul să le surprindă partea satirică a feţei.

Pentru aproximativ două ore, Casa parohială din Ciocăneşti s-a transformat în sală de audiţie pentru iubitorii muzicii clasice. Aici a avut loc a treia ediţie a manifestării „Compromisuri muzicale“, organizată de preotul Ilie Rusu. Au evoluat la pian, vioară şi vocal Rusu Mihai, Rusu Gabriel, Niculiţă Laura Maria şi Şcheul Simona. În fiecare seară, de la ora 20.00, toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti s-au adunat în jurul focului de tabără alături de solişti şi formaţii îndrăgite de muzică populară.

Festivalul s-a încheiat tot în jurul focului de tabără, cu „Hora plăieşilor“ dansată alături de Elisa Hechelciuc.

Silviu Buculei

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului