Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Atacul gândacilor de scoarţă creează alertă în rândul silvicultorilor suceveni

În judeţul Suceava seceta şi căldurile excesive din ultimii ani, mai accentuate din toamna anului 2011, au generat un deficit hidric în sol care a dus la dezechilibre mari în activitatea fiziologică a arborilor, acţionând ca factor vătămător abiotic primar în special asupra arboretelor de molid. Deficitul de apă din sol a determinat un stres hidric intens al acestora, afectând capacitatea arborilor de a se apăra împotriva dăunătorilor. Deşi considerată o specie non agresivă, până în anul 2012 fiind una de faună (numărul populaţiilor era foarte redus), gândacul de scoarţă Ips duplicatus este autorul principal al apariţiei unor focare pure sau cu o participare redusă a celorlalte specii de ipide cunoscute şi studiate de către specialişti (Ips typographus, Ips amitinus, Pityogenes chalcographus).

Seceta amplifică fenomenul

Conform specialiştilor, principalul mecanism de apărare împotriva atacului de gândaci de scoarţă îl constituie producţia şi secreţia de răşină. „Este cunoscut faptul că arborii care au un conţinut mare de răşină în scoarţă rezistă la atacul gândacilor, în timp ce arborii care au un conţinut redus de răşină sunt uşor colonizaţi de aceştia. Aşa se explică faptul că, după perioade de secetă prelungită, atacurile de gândaci de scoarţă au căpătat o amploare deosebită. Pe fondul debilitării arborilor, dăunătorii biotici, în principal gândacii de scoarţă, au produs atacuri la arborii de molid verzi pe picior cu o virulenţă deosebită“, a spus Cezar Tulbure, şef birou pază şi protecţie a pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Gândacii de scoarţă aparţinând familiei ipidelor sunt insecte care se dezvoltă, în mod obişnuit, pe arbori doborâţi sau rupţi de vânt, arbori afectaţi de foc sau insolaţii, arbori grav debilitaţi de secetă sau poluare sau pe resturi de arbori (tulpini, ramuri, cioate, rădăcini) care nu au capacitate de apărare. Ipidele trăiesc în cea mai mare parte a timpului sub scoarţa arborilor, hrănindu-se cu floem (partea internă a scoarţei) şi părăsesc acest loc doar pentru a căuta noi surse de hrană.

În raza judeţului Suceava au fost afectate în special arboretele de molid create în afara arealului natural, cu vârste de 40-50 ani, din culturile speciale de celuloză, de pe raza ocoalelor silvice Dolhasca, Fălticeni, Pătrăuţi, Adâncata, dar şi în arboretele de molid din zona premontană şi montană, în special în ocoalele silvice Solca, Gura Humorului, Marginea.

Biologia dăunătorului, o necunoscută

„Este necesar să facem precizarea că datele referitoare la acest dăunător Ips duplicatus sunt sumare, în prezent efectuându-se de către specialişti în protecţia pădurilor analize privind biologia acestui gândac, ciclurile de dezvoltare etc. Pentru a preveni extinderea focarelor şi a împiedica înmulţirea gândacilor, Direcţia Silvică Suceava a luat şi ia în continuare toate măsurile necesare, printre care depistarea şi semnalarea arborilor infestaţi de ipide, atât pe picior cât şi doborâţi sau rupţi de vânt, emiterea delegaţiilor pentru punerea în valoare a acestora, autorizarea partizilor constituite din arbori infestaţi, efectuarea lucrărilor de protecţie a pădurilor (instalarea curselor feromonale, precum şi cojirea şi evacuarea din pădure în regim de urgenţă a arborilor infestaţi de ipide)“, a mai spus Cezar Tulbure.

Toate aceste măsuri s-au efectuat sub o atentă supraveghere a specialiştilor în protecţia pădurilor, iar atât în cursul anului trecut cât şi în acest an Direcţia Silvică Suceava a efectuat instructaje cu şefii ocoalelor silvice şi cu responsabilii cu paza şi protecţia pădurilor de la aceste subunităţi, la care au participat şi specialişti cercetători din cadrul ICAS şi Facultatea de Silvicultură Suceava, care au prezentat aspecte legate de biologia gândacilor de scoarţă şi implicaţiile lor practice, precum şi gestionarea atacurilor de ipide în arboretele de molid.

„Situaţia este monitorizată permanent şi încercăm să depistăm din timp locurile unde acest gândac de scoarţă atacă arborii. Orice întârziere poate însemna zeci de hectare în plus afectate, iar nimeni nu doreşte acest lucru“, a precizat reprezentantul Direcţiei Silvice Suceava.

Silviu Buculei

Articole înrudite