reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Nov 2019

Suceava - cartofii, ameninţaţi din nou de bolile de carantină

Şi în acest an culturile de cartof din judeţul Suceava sunt ameninţate de două boli periculoase, după ce de-a lungul timpului câteva sute de hectare de culturi de cartof din judeţ au fost afectate de acestea, motiv pentru care pe suprafeţele infestate a fost instaurată carantina. Un raport de analiză înaintat de Direcţia Agricolă Suceava arată că în judeţ se înregistrează probleme generate de importurile de cartofi proveniţi din Polonia care, cu toate că erau destinaţi consumului, au fost utilizaţi ca sămânţă în campania de primăvară, provocând contaminarea unor importante suprafeţe agricole. Conform raportului Direcţiei Agricole Suceava, „mulţi fermieri din gospodăriile individuale şi-au asigurat necesarul de seminţe de la comercianţi neautorizaţi care au vândut aceste produse în pieţe şi oboare, existând incertitudini asupra calităţii acestora“.

Culturile dar şi cartofii de consum, atent monitorizaţi

Unitatea Fitosanitară, în colaborare cu Laboratorul central de carantină fitosanitară, monitorizează în prezent atât culturile cât şi cartofii comercializaţi în pieţe sau supermarketuri pentru a preveni apariţia contaminării acestora cu bacteriile Clavibacter michiganensi (putregaiul inelar) şi Ralstonia solanacearum (putregaiul brun) ori intrarea pe piaţă a cartofilor proveniţi din circulaţia intracomunitară contaminaţi cu aceste bacterii.

Aşa cum am aflat de la ing. Aurica Bodea, consilier superior în cadrul Unităţii Fitosanitare Suceava, la controalele efectuate până în prezent în marile lanţuri de magazine din Suceava nu s-au depistat cartofi contaminaţi, în general aceştia fiind importaţi din Olanda şi Egipt, având acte şi etichetare corectă.

În schimb, în ceea ce priveşte culturile de cartofi, încă din 2005 au apărut suprafeţe contaminate cu Clavibacter, iar în ultimii ani, conform directivelor Uniunii Europene, se iau măsuri şi asupra suprafeţelor „probabil contaminate“. Din 2005 şi până în 2012, în judeţul Suceava au fost contaminate cu Clavibacter 281,14 ha de cartof sămânţă, 154,57 ha de cartof consum şi alte 229,40 ha au fost „probabil contaminate“. Cu Ralstonia, care a fost introdusă în ţară undeva prin 2010, au fost contaminate până în prezent 45 ha de cartof sămânţă, 30,10 ha de cartof consum şi 87,6 ha au fost „probabil contaminate“.

Cartofii de sămânţă, insuficienţi

Asigurarea necesarului de cartofi de sămânţă a fost deficitară la nivelul judeţului în această primăvară ca urmare a reducerii de către cultivatorii autorizaţi a suprafeţelor lucrate, din cauza preţului mic al cartofului în anii precedenţi şi a lipsei susţinerii financiare prin subvenţii. 

„În acest an suprafaţa cultivată cu cartofi s-a redus drastic, mai avem doar 4 mari cultivatori de cartofi de sămânţă cu o suprafaţă totală de doar 25 de hectare. Catastrofal de mică“, ne-a spus ing. Aurica Bodea. Printre motivele acestui declin se numără şi instaurarea pe unele suprafeţe a carantinei fitosanitare.

„Am avut foarte multe cazuri în care producătorii aduceau în primăvară cartofi de sămânţă din Germania, Olanda, respectau cerinţele fitosanitare pentru că doreau să obţină producţii bune şi în toamnă le apărea un caz de Clavibacter sau de Ralstonia. La alţii, în schimb, explicaţia a fost că au avut aceste bacterii şi în anii anteriori şi au folosit şi sămânţă proprie amestecată cu cea din import“, ne-a spus ing. Aurica Bodea.

Suprafeţele contaminate se află în carantină

Reprezentanţii Unităţii fitosanitare Suceava nu au dorit să facă publice zonele din judeţ unde sunt cartofi contaminaţi „pentru a nu se produce o discriminare în rândul producătorilor“, asigurându-ne că suprafeţele unde au fost semnalate cele două bacterii rămân în carantină. La Clavibacter carantina este între 3 şi 4 ani, iar la Ralstonia între 4 şi 5 ani. Nu se cultivă în această perioadă cartofi, terenul putând fi folosit pentru culti­varea de cereale.

„Ralstonia este o bacterie periculoasă care se poate transmite atât prin apa utilizată la irigaţii, dar şi prin alte plante-gazdă, în special varză, conopidă, ardei, tomate. În perioada de carantină nu se cultivă aceste plante. Nu există tratamente, iar dacă apare bacteria în vegetaţie trebuie distrusă cultura respectivă. Problema este însă că aceste bacterii pot ajunge foarte uşor de pe roţile tractorului sau de pe utilaje de pe o parcelă pe alta“, a precizat Aurica Bodea.

La Clavibacter rareori se întâmplă ca simptomele apariţiei bacteriilor să fie observate pe teren, ele putând fi mascate şi de alte boli sau de vătămări mecanice. Cel mai simplu boala este identificată pe tubercul. Cele două bacterii nu sunt periculoase pentru om, dar duc la scăderea producţiei, cartoful nu se mai poate păstra şi nu se dezvoltă cum trebuie.

Deşi legislaţia obligă la folosirea de sămânţă certificată, chiar şi în aceste condiţii mulţi cultivatori folosesc încă sămânţa lor proprie.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013