reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 May 2019

Ferma Silv-Alim, un model de tehnologie şi mentalitate

Proprietarul fermei Silv-Alim, născut parcă nu întâmplător în zodia taurului, împlineşte anul viitor 70 de ani, o vârstă la care mulţi dintre cei de-o seamă îşi trăiesc în tihnă anii pensionării. Nu este şi cazul domnului Arpad Imre (foto), care activează de 53 de ani în zootehnie şi pare că nu se va despărţi niciodată de acest domeniu. Este la fel de activ şi energic, extrem de informat şi permisiv la tot ce este nou, precum un tânăr. A înţeles rapid ce este de făcut ca să rămână pe piaţă, chiar şi atunci când cotele de lapte vor dispărea, iar competiţia va fi acerbă.

O unitate modernă pe scheletul unui fost IAS

Ferma din Baraolt, judeţul Covasna, a luat fiinţă în 2001, când societatea agricolă a familiei Imre a populat adăposturile cu primele animale. Totul a pornit pe scheletul unui vechi IAS. Acum 4 ani ferma a obţinut o finanţare de 1,3 milioane euro printr-un proiect FEADR. Acesta a fost momentul în care a început modernizarea fermei şi ... a fost făcută ca la carte. O parte din bani a fost investită în maşini agricole, tractoare, necesare pentru lucrarea celor 340 ha pe care le deţine unitatea. Din această suprafaţă, 120 ha sunt cultivate cu cereale, iar restul de 220 ha asigură furajarea animalelor cu porumb siloz, trifoi şi alte specii folosite în alimentaţia vacilor de lapte. „Fără lucernă. Vacile mănâncă trifoiul cu mult mai multă plăcere decât lucerna, aşa am învăţat de la bunici şi aşa dau“, a specificat Arpad Imre. O altă parte din bani a fost alocată dotărilor care ţin de bunăstarea animalelor, dar care ajută şi la creşterea productivităţii şi păstrarea laptelui conform. Dacă anul trecut ferma număra 96 de capete, anul acesta efectivul a ajuns la 152 vaci şi juninci gestante, dintre care 117 vaci mulgătoare. Deşi în mod tradiţional în zona Ardealului pe vremuri se creştea rasa Siemental, pentru că asigura atât producţia de carne, cât şi cea de lapte, Arpad Imre nu rămâne blocat în vechea mentalitate, ci se dedică doar vacilor cu lapte, mergând astfel pe principiul că „dacă vrei să produci lapte, atunci trebuie să ai «fabrica de lapte», adică rasa Holstein“, este filozofia proprietarului. De aceea 95% dintre animalele crescute în fermă sunt rasa Holstein Friză, restul fiind metişi care urmează să fie scoşi din efectiv, pentru ca ferma să rămână doar cu rasă pură.

Managementul fermei este computerizat

Spuneam că proiectul FEADR i-a ajutat să investească în fermă, astfel încât la ora actuală să aibă o sală de muls 2 x 8, cu puncte de mulgere centrale, MPC 680, marca De Laval, de la care se poate comanda mulsul pe toată sala şi MPC 580 de la care se poate opri mulsul individual. Ală­turi de sala de muls se află camera sistemului de management, zona care coordonează întreaga activitate. Aici se află creierul electronic al fermei. Sistemul de management este de tip Alpro, capabil să furnizeze informaţii importante despre fiecare animal. Computerul înregistrează exact cantitatea de lapte produsă de fiecare exemplar, la fiecare muls, monitorizează mişcarea acestuia şi face o estimare a caracterului animalului într-o perioadă de o lună. „Dacă un animal se mişcă mai mult sau mai puţin decât ar fi normal, aparatul declanşează alarma, semnalează eventuale probleme de sănătate şi dirijează animalele în sala de tratament. Tot prin acest sistem se detectează căldurile cu ajutorul activimetrelor legate la gâtul bovinelor şi a transponderelor (cipurilor de identificare)“, afirmă Jolt Imre, şeful fermei Silvalim, cel care se ocupă de partea tehnică a fermei şi băiatul domnului Arpad. Furajele sunt repartizate fiecărui animal tot după „bunul plac“ al computerului, în funcţie de producţia de lapte dată de animal. „Există temerea că vacile nu sunt obişnuite cu staţia de furajare, este adevărat că şi la noi 8% dintre ele, mai ales cele bătrâne, sunt mai reticente, însă cele tinere, obişnuite cu sistemul din start, nu au nicio problemă“, declară Jolt Imre. Tehnologia de furajare se bazează pe un amestec de specii care este introdus în remorca furajeră, unde plantele sunt amestecate şi tocate. „Le dăm furaj unic la o producţie de 17 litri de lapte, iar vacile care dau lapte mai mult sunt furajate suplimentar dintr-un automat de furajare cu concentrate pentru vacile cu lapte. În altă ordine de idei, sistemul de gestionare a deşeurilor este bine pus la punct. Evacuarea dejecţiilor se face cu plug raclor într-un bazin cu o capacitate de 1.000 mc. Tineretul taurin îl avem pe aşternut permanent, de acolo gunoiul se scoate bilunar sau lunar şi se aşază pe o platformă betonată de gunoi. Atât dejecţiile, cât şi gunoiul de grajd se scot de 2-3 ori pe an, pe câmp, pentru a folosi ca îngrăşământ în asolamentele cu plante furajere“, a explicat Arpad Imre.

Secretul laptelui conform – igiena

La capitolul dotări este adăugat şi tancul de răcire, cu o capacitate de 8.000 litri, dar care momentan răceşte doar 2.200 litri, cât este întreaga producţie a fermei. În viitor, numărul animalelor va fi mărit din prăsilă proprie cu cel puţin 200 de vaci, plus juninci gestante care sunt necesare pentru înlocuirea efectivelor care merg la reformă. Acest lucru va duce evident şi la mărirea producţiei, care va trebui să ajungă la circa 7.500 litri. Sala de muls şi tancul de răcire sunt elementele cheie care asigură igiena şi calitatea laptelui şi care îl vor ajuta pe proprietar să treacă cu uşurinţă peste mo­mentul eliminării laptelui conform şi dispariţia cotelor de lapte. „Sistemul de cote nu ne sperie. De un an şi jumătate noi predăm procesatorului doar lapte conform, cu număr de germeni sub 100 şi celule somatice sub 40.000“, a declarat Arpad Imre. În plus, animalele care au probleme cu ugerul sunt separate, iar laptele muls de la acestea este aruncat, pentru că nu este bun de consum. Atenţia pentru igienă merge şi mai departe pentru proprietarul fermei. Periile rotative, considerate de mulţi fermieri un răsfăţ, au de fapt un rol foarte important. „Păi ştiţi cum e, omul când se scoală dimineaţa mai întâi se spală. Aşa şi ele, peria asta foloseşte în loc de lighean, iar animalele sunt curate. De când am adus periile rar se opresc, pentru că le plac foarte mult. Pentru vaci este un stimulent, le curăţa pielea, o aeriseşte şi se simt mult mai bine“, consideră Arpad Imre. Nimic nu este prea mult pentru proprietar când vine vorba de igiena animalelor. „Eu sunt meseriaş vechi şi cred că trebuie să producem lapte sănătos. Asta înseamnă igiena animalelor, igiena ugerului şi igiena mulsului. Dacă aceste trei elemente sunt întrunite, atunci laptele trebuie să fie conform. O altă problemă este răcirea laptelui. Dacă în 2 ore de la muls laptele nu este răcit cu 3-4 grade, atunci deja germenii cresc şi se depăşesc limitele cerute de UE“, afirmă seniorul fermei Silv-Alim.

Procesarea este asigurată pe următorii 6 ani

Întreaga cantitate de lapte muls, dirijat prin ţevi în tancul de răcire, ajunge în fiecare dimineaţă la procesator. Chiar şi igiena tancului de răcire este atent supravegheată de sistemul de spălare automat. Acesta afişează eventualele erori apărute în momentul funcţionării, cum ar fi lipsa de apă, detergent sau alimentarea cu energie electrică. Procesatorii ştiu cine le sunt furnizorii, s-au asigurat ca materia primă primită să se încadreze în parametrii ceruţi de norme, iar fermierii de la Silv-Alim chiar dovedesc că şi în România se poate lucra modern. „Până în decembrie 2012 am livrat laptele la Olimpus, fabrica de la Braşov, dar am revenit la vechea dragoste, Prodlacta, cu care avem un contract pe 6 ani, cu posibilitatea de negociere a preţului în fiecare an, în luna februarie. Lor le livrăm toată producţia noastră de 2.200 litri, însă vom ajunge să le dăm şi 7.500 litri zilnic“ a spus Arpad Imre.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013