Deşi toate asociaţiile crescătorilor de taurine şi ovine din comunele sucevene primesc bani de la APIA, puţine stâne au fost modernizate, iar pentru animalele care pasc pe islazuri comunale doar în câteva comune s-au construit adăposturi.

Pe islazul comunal din Cornu Luncii a fost construit în această primăvară un saivan, din iniţiativa şi cu contribuţia proprie a unui crescător de animale din comună.

Deşi în saivan sunt adăpostite pe timp de caniculă sau când plouă animalele mai multor cetăţeni, cheltuielile de întreţinere sunt suportate de acelaşi crescător, Ion Negru.

„Saivanul a fost construit din banii mei, numai materialele m-au costat peste 10.000 de lei. Este o protecţie pentru animale, vin ploi, furtuni sau călduri mari, vacile trebuie să fie adăpostite. Vine o ploaie cu gheaţă, ce faci? Înainte nu era saivan, vitele nu aveau unde să se adăpostească, mai aveam şi probleme când venea câte o ploaie mai rece. Am făcut saivanul pentru sat, eu dacă nu mai cresc animale că sunt bătrân îl las satului“, ne-a spus crescătorul de animale.

Adăpostul este unul „de necesitate“, cum ne-a spus constructorul acestuia, cu toate că şi-ar fi dorit unul din cărămidă sau BCA, pe fundaţie de beton armat, cu acoperiş izolat termic şi cu geamuri din termopan pentru a asigura şi condiţii pentru iernat. Crescătorul de animale spune că un saivan ar trebui să aibă, pe lângă adăpostul de animale, şi 1-2 camere pentru oamenii care stau zi şi noapte, o baie dotată cu duş şi instalaţie de încălzire a apei pe sistem cu panouri solare. O astfel de investiţie este aproape imposibilă pentru că numărul de animale pentru care se primeşte subvenţie este foarte mic, iar banii primiţi pentru un litru de lapte abia ajung pentru existenţa familiei.

„Am opt vaci cu lapte şi pentru a fi rentabil am adunat şi 20 de vaci de la oamenii din sat pentru a le văra. Cheltuielile sunt destul de mari, am făcut o fântână, am cumpărat un grup electrogen pentru a avea ener­gia electrică necesară hidroforului cu care scoatem apa din fântână. Când este cald avem nevoie şi de 1.000 de litri de apă pe zi şi dacă este secetă apa este la adâncime mare şi nu se poate scoate la mână. Trebuie să asigurăm şi paza permanentă a vacilor, aşa că mai am şi doi oameni cărora le plătesc 700 lei pe lună, la care se adaugă banii pentru asigurarea hranei. Am crezut că va fi o afacere; anul trecut în sat au fost 90 de vaci, iar în acest an au rămas 28 de vaci. Lumea a îmbătrânit, tineretul s-a dus după bani în străinătate sau la oraş şi am rămas noi, cei în jurul a 60 de ani, care ne mai ocupăm de zootehnie“, a spus Ion Negru.

Teama de eşec, piedică în calea investiţiilor

Micul fermier spune că ar fi rentabil să crească vaci cu lapte dacă s-ar mări preţul de achiziţie a laptelui, de la 80-90 de bani pentru un litru de lapte la 1,5 lei, mai ales că în rafturile magazinelor laptele degresat se vinde şi cu 4 lei litrul. Oamenii din Cornu Luncii spun că ei cresc animalele din pasiune, dar mai ales datorită faptului că s-au obişnuit cu ele şi nu ar putea trăi fără să aibă pe lângă gospodărie o vacă cu lapte.

Deşi au auzit de programe europene pentru sprijinirea micilor fermieri, oamenii sunt reţinuţi în a le accesa, pentru că în primul rând trebuie să ai bani cu ce să începi investiţiile, apoi trebuie să cunoşti management, contabilitate şi să ai relaţii pentru a învinge birocraţia. Ei spun că ar schimba rasele pe care le cresc, Bălţata Românească şi rasa Brună, cu rase de vaci mult mai performante, dar le este frică să ia banii din proiecte pentru că un eşec al afacerii i-ar ruina la vârsta pe care o au. Situaţia ar fi fost cu totul alta dacă zona era declarată defavorizată şi puteau primi un sprijin de 300 de euro pe cap de animal.

„O vacă de-a noastră dă între 12 şi 20 litri de lapte pe zi. Dacă am primi un preţ bun pe litrul de lapte am putea trece la rase care dau mai mult lapte. Dar facem un calcul: cât costă o vacă de rasă bună de lapte, cât lapte dă, cât primim pe lapte şi nu prea ai niciun avantaj. Una e să ai o suprafaţă mare de păşune pe care poţi creşte un număr mare de animale şi alta e să ai o suprafaţă de câteva hectare pe care trebuie să păşunezi vara şi să strângi hrana pentru iarnă“, am aflat de la Ion Negru.

Crescătorii de animale de la Cornu Luncii au luat în calcul şi schimbarea vacilor de lapte cu vaci de carne, mai ales că, spre deosebire de vacile de lapte, care sunt ţinute în grajduri, la cele de carne este chiar recomandabil să fie crescute pe păşune, dar îşi pun problema cui vor vinde vacile şi la ce preţ.

„Vaca de lapte o ţii câţiva ani, îţi dă lapte. Dar cu vaca de carne, după ce ai adus-o la greutatea corespun­zătoare, ce faci? Una e să ai o fermă mare sau o asociaţie a crescătorilor cu multe animale şi alta e să creşti într-un sat 30 de vite“, ne-au spus Geta Sauciuc şi Romică Ciochină, cei care lucrează ca zilieri la ferma lui Ion Negru.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013