Seceta - fenomen recurent în România
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Articole revista
Încălzirea globală şi schimbările climatice ce decurg din acest fenomen cresc presiunea asupra resurselor naturale de apă ale globului, alături de creşterea populaţiei şi poluarea industrială. Chiar dacă, la nivel planetar, în urma încălzirii globale, cantitatea de apă existentă în atmosferă şi disponibilă sub formă de precipitaţii este în creştere, distribuţia acesteia suferă schimbări importante. În acest context, România, care se află deja într-o regiune de alternanţă climaterică, va avea episoade mai lungi şi mai severe de secetă.
Viitorul agricol al României, în contextul schimbărilor climatice
Două fenomene vor afecta cu preponderenţă ţara noastră în următoarea jumătate de veac: deficitul de apă pe termen mediu şi lung, cu perioade importante de secetă severă şi o creştere a aridităţii şi excesul pluviometric în intervale foarte scurte de timp, ce pot provoca inundaţii locale, dar, mai ales, eroziunea profundă a solului. Cele două fenomene extreme vor creşte totodată riscul de deşertificare, în special în regiunile de sud şi de est. Conform directorului ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Marie-Jeanne Adler, în ţara noastră seceta are o repetabilitate la intervale de aproximativ 30-35 de ani, cu o persistenţă de circa 12-15 ani, întrerupte de perioade scurte, cu ploi peste valorile normale, în ultima decadă remarcându-se o creştere a celor două extreme (după un 2003 excesiv de secetos, a urmat un an 2004 caracterizat de inundaţii). Alături de acest lucru, agricultura autohtonă are de răspuns şi provocării creşterii temperaturii medii anuale, de la 8,7 grade Celsius în 1971 la 9,3 grade în intervalul 2001-2010, care determină, pe de o parte, o creştere a evaporării apei din sol şi, pe de altă parte, intrarea în vegetaţie mai rapidă a florei şi importul de plante submediteraneene.
Cel de-al doilea fenomen cu un impact important la nivel naţional – eroziunea solului ca urmare a agenţilor externi – afectează în mod deosebit producţia agricolă şi, în special, în zonele de deal, este în creştere în ultima decadă. Conform cercetătorului N. Popa de la Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului din localitatea Pereni, judeţul Vaslui, anual se pot pierde până la 42 t de sol pe hectar, din care aproape 1 tonă - humus şi azot.
Managementul apei şi investiţiile durabile, factorul de sprijin
Retehnologizarea vechilor amenajări hidrologice şi construirea unora noi, investiţiile în infrastructura pentru irigaţii şi realizarea perdelelor forestiere sunt priorităţile pe care experţii în domeniu le consideră necesare în ţara noastră pentru a stopa extinderea zonelor endemic secetoase. Totodată, o parte dintre acestea se regăsesc, după cum sublinia şi directorul Institutului Naţional pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului, Cătălin Simota, în cadrul noii Politici Agricole Comune şi în cadrul mai multor directive şi proiecte europene, precum raportul GAP Analysis of the Water Scarcity and Droughts Policy din 2012 sau proiectul 2012 Blueprint, care urmăreşte analiza amprentei de apă în produsele finite. Alături de acestea, dezvoltarea unor proiecte macro de aducţiune de apă în zonele cele mai vulnerabile din ţară (Bărăganul şi sudul Câmpiei Române) precum canalul Siret-Bărăgan şi zonarea culturilor sunt alte elemente necesare în perspectiva evoluţiei agriculturii româneşti.
„Trebuie avută în vedere şi zonarea culturilor pentru că, dacă vom continua să mergem cu culturi consumatoare în zone cu resurse limitate, atunci sigur nu suntem pe direcţia bună. De asemenea, canalul Siret-Bărăgan este un alt punct important care va ajuta în perioada următoare la creşterea productivităţii sectorului agricol“, declara în urmă cu câteva săptămâni secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, în cadrul unei conferinţe de profil. Nu în ultimul rând, pentru încetinirea procesului de eroziune a solului, dar şi pentru conservarea apei este necesară o adaptare a tehnicii agricole de la modelul clasic la modelul conservativ.
Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013
Articole înrudite
- 2020 - un an bun pentru ICDVV Valea Călugărească
- Sezonul rece, favorabil acumulării apei în sol
- APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru culturile afectate de seceta pedologică
- Bani de la APIA pentru culturile afectate de seceta pedologică
- Despăgubirile pot hotărî recolta pentru aproape 35.000 de fermieri
- Fermierii afectați de secetă își vor primi banii
- Clubul Fermierilor Români solicită ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă
- MADR a decis: despăgubiri pentru secetă și sprijin agricultorilor afectați de pandemie
- Despăgubirile pentru secetă vor fi acordate la începutul lunii septembrie
- România și Polonia trec prin cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani
Articole recente - Lumea Satului
- Comunele „dormitor“ din jurul Capitalei au dat agricultura pe piața imobiliară și activități non-agricole
- Legendă și adevăr
- Cabo Verde, un paradis all inclusive departe de lumea dezlănțuită
- Monumentul paleocreștin de la Niculițel
- Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala Mitropolitană din Iași – 2021
- Crucile de gheaţă ale pompierilor voluntari din Bosanci, înălţate şi anul acesta
- Piept de rață cu sos de portocale, piure de cartofi și salată de sfeclă roșie cu hrean
- Avantajele agriculturii de precizie
- 2020 - un an bun pentru ICDVV Valea Călugărească
- Anul 2021 a început cu vești bune! Iată care sunt și cui se adresează