reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Nov 2019

Premise pentru 35-40 t/ha la sfecla de zahăr

• Fermierii, preocupaţi să-i elimine pe falşii cultivatori care le iau din cota de subvenţie

În 2013 se spune oficial că ar exista în cultură aproape 30.000 ha de sfeclă de zahăr. De altfel, cam aceasta ar fi, potrivit specialiştilor, suprafaţa necesară pentru a atinge cota de zahăr obţinut din producţia internă de sfeclă, de 104.698 t (109.164 t cotă negociată în 2007). Potrivit INSEE, în anul 2012 România a cultivat 28.000 ha, cu o producţie totală de 739.000 t, ceea ce înseamnă o medie de 26,39 t/ha, recoltă socotită slabă mai ales din cauza condiţiilor de secetă din vara anului trecut. În comparaţie, în 2011, un an agricol bun, media s-a situat la 34,73 t/ha. Cum stau lucrurile în acest an, considerat pe ansamblu favorabil, chiar dacă s-a manifestat capricios din punct de vedere meteorologic în anumite intervale de timp şi în anumite zone din ţară (temperaturi scăzute la semănat, urmate de o explozie termică, interval secetos, urmat de ploi, cu manifestări extreme), vom afla de la fermierii ori asociaţiile profesionale cultivatoare de sfeclă de zahăr.

Trebuie să precizăm de la bun început că tehnologia de cultură nu mai este neapărat o problemă care cade în sarcina fermierului. Ea este coordonată de către un specialist al fabricii de zahăr cu care cultivatorul se află sub contract, iar inputurile (seminţe, îngrăşăminte, pesticide) sunt asigurate sută la sută în doze şi perioadele optime. Din acest punct de vedere, nu se pune problema diminuării recoltei din culpă tehnologică. Dezavantajul României este că nu are suprafeţe irigate sau amenajate cu desecări, în varianta inversă, astfel că producţia este afectată fie de secetă ori temperaturi foarte mari (cazul din 2012), fie de imposibilitatea eliminării surplusului de apă, atunci când precipitaţiile cad în cantitate mare într-un interval de timp scurt, aspect întâlnit, ce-i drept, mai rar în istoricul climatic din ultimele decenii.

În Moldova a început inventarierea suprafeţelor

În zona Moldovei, aşa cum arătau culturile la mijlocul lunii iulie şi dacă anul s-ar desfăşura de aici înainte în condiţii pluviometrice şi termice normale, producţia ar trebui să fie cam de 40 t/ha. „Ploile din ultimele săptămâni – ne spunea Vasile Balcan, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova – au ajutat extraordinar. Aşa cum văd eu densităţile, cum se aplică tehnologia, cu suficient aport de îngrăşăminte şi intervenţii fitosanitare sau pentru menţinerea solului curat de buruieni la timp, nu ar fi motive să nu atingem 40 t, cel puţin în zona Neamţ.“ În zona Moldovei, doar câteva suprafeţe din Iaşi şi Galaţi au posibilitatea să fie irigate, şi nu în fiecare an, ci doar atunci când asolamentul aduce sfecla în perimetrul amenajat. Din acest motiv sunt şi diferenţele de producţie de la an la an, de la fermă la fermă, de la o zonă a ţării la alta sau între România şi restul cultivatorilor din UE. Media europeană se situează la 67 t. O să vă miraţi, dar nici măcar aceasta nu este principala problemă de moment a cultivatorilor de zahăr. Ea vine din altă parte, şi anume cea a declarării fictive de suprafeţe. „Anul trecut, în România cota fixă de subvenţie a fost împărţită pe 28.500 ha, iar în realitate au existat în cultură ori au intrat la recoltare doar 21.000 ha. La fermieri nu a mai ajuns subvenţia de 640 euro/ha, ci mult mai puţin. Din această cauză, noi am început o acţiune la nivel de fabrică (Agrana Roman), constituind o comisie formată din reprezentantul Direcţiei Agricole, al asociaţiei noastre şi al Agrana, pentru a inventaria toate suprafeţele trecute în contracte. Avem declarate 13.000 ha în zona Moldovei, suprafeţe care încep de la 5-10 ha şi ajung la 500-600 ha/ fermă, şi vrem, până în septembrie, să ştim dacă acestea există cu adevărat, dacă sunt respectate condiţiile agrotehnice şi dacă se asigură densitatea medie de cel puţin 6 plante/mp. În urma verificărilor se va elibera o viză; lipsa acesteia determină neeligibilitatea la plata naţională pentru sfecla de zahăr.“

Vest – răsărire în două etape

Fabrica „Zahărul Oradea“, care acoperă judeţele din vestul ţării, va face o primă evaluare în luna aceasta. Tot atunci se vor lansa primele estimări cu privire la producţie. Din cauza condiţiilor meteo din primăvară, sfecla de zahăr de pe cele 5.200 ha a răsărit în două etape: în timp optim, acolo unde a existat umiditate, şi târziu, după primele ploi, pe suprafeţele cultivate în fereastra de secetă. În anumite zone au existat şi băltiri de apă, dar într-un procent care nu afectează calitatea sau cantitatea producţiei.

Braşov şi Covasna, condiţii prielnice de dezvoltare

Preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr – Bod, Laszlo Becseck, organizaţie care cultivă 6.000 ha în judeţele Braşov şi Covasna, apreciază că, după modul în care se dezvoltă cultura şi s-a aplicat ori se aplică filiera tehnologică de lucrări (sol, fertilizare, combatere buruieni), în 2013 se poate obţine o medie a producţiei de 35 de tone. Sub regim termic şi al precipitaţiilor, cu excepţia unei scurte perioade de timp din primăvară, sfecla de zahăr a avut condiţii prielnice de dezvoltare. Zona din centrul ţării este cunoscută ca având un regim pluviometric  avantajos faţă de restul ţării, însă contează şi ce va fi de aici înainte, pentru că nu s-au încheiat etapele în care sfecla de zahăr are consum maxim de apă (faza a II-a, creşterea frunzelor şi îngroşarea rădăcinilor, cu un consum care reprezintă 60% din necesarul de apă din întreaga perioadă de vegetaţie şi faza a III-a, în care acumularea zahărului depinde de menţinerea în forma ideală a aparatului foliar, ceea ce presupune iar nevoie de apă). Şi aici, ca de altfel în toate zonele propice cultivării sfeclei de zahăr, va porni acţiunea de inventariere, convenită în Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr – recolta anului de comercializare 2013/2014, recunoscut de MADR prin Ordinul 318/10 mai 2013. Inventarierea este considerată de Laszlo Becseck un act de dreptate, care îi protejează pe cultivatorii cinstiţi de cei care nu au vizat altceva decât să încaseze subvenţie.

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013