Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2021

Munca „de-afară“ le-a dat curaj pentru acasă

Doi tineri fraţi absolvenţi ai Facultăţii de Agronomie din Cluj au pornit o afacere în zootehnie, valorificând din plin teoria acumulată în facultate, dar mai ales practica făcută la fermele din străinătate. Cu o mare moştenire afectivă pentru animale primită de la bunici, alături de 7 ha de teren agricol, o familie numeroasă alături, multă muncă şi curaj, cei doi au reuşit să pună pe picioare o fermă de vaci de lapte şi să devină furnizorii unui mare procesator din zona Bucovinei.

Fermier la 26 de ani

Ajunşi în comuna Viişoara din judeţul Cluj, situată pe malul stâng al Arieşului, la circa 2 km de municipiul Câmpia-Turzii, am descoperit, la recomandarea edilului localităţii, undeva pe coama unui deal, ferma unor tineri, care şi-au luat viaţa în mâini şi îşi fac meseria cu seriozitatea unor profesionişti cu state vechi în zootehnie. Ne-am apropiat de grajduri cu intenţia de a vedea cum este organizată ferma, dar şi pentru a-l cunoaşte pe cel lăudat pe bună dreptate de primar. Ne-am nimerit chiar la momentul mulsului, aşa că după ce ne-a salutat şi-a continuat un timp activitatea, iar noi am aşteptat, pentru că i-am înţeles priorităţile.

Bucuros de oaspeţi, dar vădit nerăbdător să se întoarcă la ale lui, Ioan Hădăran, la doar 26 de ani, ne-a povestit cum a ajuns fermier: „Cu agricultura am început efectiv de pe vremea bunicului meu, pe când aveam 6 ani. Şi bunicul era fermier, era gospodarul tradiţional de la ţară cu 2 văcuţe şi 1 cal pentru căruţă. De la dânsul am rămas cu dragostea pentru animale şi pentru agricultură în general, dar şi cu 7 ha de teren arabil. Eu şi fratele meu am absolvit amândoi Facultatea de Agronomie de la Cluj în 2010, iar master-ul în 2013 şi cu această zestre am plecat la drum“, spune tânărul Ioan.

Chiar din primul an de facultate, aflat la practică în străinătate, a fost tentat să rămână să lucreze pentru alţii. Dar curând şi-a dat seama că nici acolo banii nu se câştigă uşor, iar munca este la fel de grea. „Am fost de multe ori plecat din ţară cu scopul de a face practică pentru facultate şi am văzut că şi în Germania şi în Franţa e la fel de multă muncă şi banii la fel ca la noi, doar că sunt în euro, diferenţă foarte mare nu e dacă raportezi orele de muncă lucrate pe zi la remuneraţie. Ba mai mult, aici eşti acasă, ceea ce e un avantaj“, a adăugat fermierul.

20.000 de euro investiţi chibzuit

Ideea de a pune pe picioare ferma de vaci îi aparţine însă fratelui, pe care nu l-am cunoscut, pentru că nu a fost prezent în fermă la momentul vizitei noastre. Cât timp Ioan muncea în practică, la o fermă de familie din Germania, care deţinea 600 de capete vaci cu lapte, fratele lui se informase deja şi punea la punct toate detaliile privind finanţarea fermei pe care întreaga familie o visa. Aşa au început demersurile pentru obţinerea de fonduri SAPARD. „Am obţinut banii, jumătate din sumă de la SAPARD şi jumătate din fonduri proprii, astfel încât în total am ajuns la 20.000 euro, pe care i-am investit în construcţia grajdului, achiziţionarea a 20 de juninci gestante din rasa Bălţată Austriacă – Fleckvieh, sala de muls plus echipamentul de muls şi răcitoarele de lapte“, a declarat Hădăran.

Astăzi ferma deţine 23 de vaci în lactaţie şi un efectiv total de 52 de bovine. Pe lângă ferma de animale, familia Hădăran se ocupă şi de cultura câmpului, ce asigură o parte din hrana vitelor. Pentru munca celor 80 ha pe care le deţin, dintre care 30 ha în proprietate şi 50 ha în arendă, băieţii şi-au achiziţionat în timp 4 tractoare şi utilajele necesare.

Şi-au bazat întreaga investiţie pe efortul comun al tuturor membrilor familiei, plecând de la ideea că forţa de muncă adusă din vecini i-ar costa mai mult. „Noi am avut noroc pentru că suntem o familie numeroasă. Pe lângă noi au fost mereu şi alţi mem­bri ai familiei, ne mai ajutau mama, două mătuşi, vărul meu şi aşa făceam o echipă de muncă serioasă pentru o afacere de familie. Asta ne-a ajutat pentru că dacă ar fi trebuit să cheltuim la început mai mulţi bani pe forţa de muncă ar fi fost mult mai greu şi poate aveam acum probleme“, menţionează Ioan Hădăran.

Lunar, 12.000 litri de lapte pleacă spre Dorna

Dezvoltarea fermei se bazează pe reproducerea animalelor, dar şi aici lucrurile sunt atent controlate şi gestionate cu eficienţă. Dacă la începutul fermei tăuraşii erau vânduţi pentru carne sau ţinuţi pentru reproducţie, mai nou tinerii fermieri folosesc material seminal sexat care le aduce la 24 de fătări un singur taur, tocmai pentru a menţine un nivel crescut de reproducere la vacile pe care le deţin.

Nici în tehnologia de furajare nu fac rabat de la calitate, aceasta având o mare pondere în cheltuielile fermei. Animalele primesc în funcţie de producţia de lapte dată o raţie atent selecţionată din tărâţe de grâu, plus un complex de minerale şi vitamine, şrot de floarea-soarelui, fân de lucernă, făină de orz amestecată cu mazăre furajeră.

Treaba făcută ca la carte îi ajută să se menţină pe piaţă şi să se dezvolte. Calitatea furajelor şi igiena animalelor se reflectă perfect în calitatea laptelui şi producţia obţinută. „O vacă produce în medie cam 18 litri de lapte/zi, iar noi livrăm lunar în jur de 12.000 litri. Laptele îl dăm unui mare procesator, Dorna, cu ei avem contract de la începutul afacerii. Preţul pe care îl obţinem este de 1,38 lei la stasul de 3,7% grăsime“, afirmă fermierul.

Preţul inputurilor îi pune uneori în dificultate

Entuziasmul tinereţii şi bucuria de a pune pe picioare o afacere aşa cum au văzut în străinătate sunt principalele motoare care impulsionează întreaga fermă. Totuşi aspectele pe care nu le pot controla, dar de care depind în mare măsură, precum preţul furajelor concentratelor, erbicidelor, îngrăşămintelor, motorinei, energiei electrice, apei pun uneori beţe în roate afacerii. „Acum venitul este suficient să acoperim şi cheltuielile, să şi trăim, însă criza în care suntem în continuare face ca totul să se scumpească, iar preţul laptelui să meargă în jos.

Cantitatea de inputuri pentru cele 80 ha este mare şi toate trebuie plătite din preţul laptelui“, spune Hădăran. Totuşi, chiar şi aşa, de ar fi să o ia de la capăt ar face-o oricând şi i-ar sfătui şi pe alţii să o facă. „Sunt tineri care au terminat o facultate, îşi ţin diploma în vitrină şi îi văd casieri la diverse supermarketuri. Deşi este greu, eu le spun celor care au curaj, tupeu – pentru că ai nevoie de tupeu şi putere de muncă – că merită să pornească o fermă de vaci. Noi în facultate am învăţat multă teorie, dar practica aici am învăţat-o, aici facem şi munca de jos şi tot ce este necesar pentru afacere“, a încheiat tânărul.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013