reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Codrii României, lăsaţi la îndemâna hoţilor

Abia acum, în ceasul al 12-lea, autorităţile statului s-au trezit din somnolenţă şi au ajuns la concluzia că, din cauza lipsei unei legislaţii coerente, „pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor“, iar „tăierile ilegale constituie un fenomen la nivel naţional“. Aceste adevăruri triste au fost exprimate de Lucia Ana Varga (foto), ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în timpul unei recente conferinţe de presă, cu tema „Situaţia silviculturii din România“. Cu această ocazie, au fost prezentate măsurile întreprinse, rezultatele unor controale şi noul pachet legislativ, menit să descurajeze furtul de masă lemnoasă, cu sau fără acte.

Prioritatea zero, ordine în păduri

După preluarea mandatului, Varga  a demarat analizarea situaţiei tăierilor pădurilor din România, ca urmare a numărului mare de sesizări şi reclamaţii, venite atât din partea presei, cât şi a unor autorităţi locale ori a cetăţenilor. Astfel s-a descoperit că tăierile ilegale nu sunt infracţiuni izolate, ci au devenit un fenomen la nivel naţional, fapt confirmat şi de raportul Curţii de Conturi de la începutul lunii martie. Majoritatea sesizărilor verificate erau întemeiate şi au arătat practic că, în multe zone, pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor.

„Îmi propun să ajungem la o stare de normalitate, să avem cadru legal şi instituţii de control şi o administrare prin care pădurile din România să rămână moştenire generaţiilor viitoare. Prioritatea zero a mandatului meu este să fac ordine în păduri“ – a declarat ministrul delegat.

În opinia sa, în acest moment există o stare de anormalitate, o situaţie critică. De aceea sunt necesare măsuri speciale pentru a salva în ultimul ceas pădurile din România de la acest proces de distrugere.

Cauzele principale identificate sunt legislaţia permisivă, ambiguă care a fost chiar modificată de-a lungul timpului, pentru a permite furtul de lemne şi instituţiile de control şi administrare ineficiente care au închis ochii la tăierile ilegale. „Am cerut Regiei Romsilva, încă din luna martie, să îşi facă ordine în păduri. Conducerea instituţiei a demarat, în toată ţara, controale ample la direcţii şi ocoale silvice, rapoartele acestora fiind în curs de finalizare. Eu însămi verific situaţia în teren prin sondaj. Am cerut aplicarea drastică a cadrului legal existent. Pe măsură ce rapoartele vor fi finalizate, le vom face publice. Din nefericire, actualul cadru legal face dificilă sau chiar imposibilă luarea măsurilor necesare ce se impun“ – a menţionat Varga.

Tăierile depăşesc regenerările(!)

Una dintre constatările Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură este că rata tăierilor necontrolate de pădure este de două ori mai mare decât cea a regenerărilor naţionale sau a plantărilor, prin finanţările de la buget. De aceea, din această toamnă va începe un program masiv de împădurire.

„Avem 40 milioane de lei în fondurile de ameliorare, pe care îi vom folosi pentru împăduriri“ – a spus ministrul delegat.

Conform domniei sale, judeţele „fruntaşe“, în care au fost rase sute de mii de hectare de pădure, sunt Alba, Cluj, Maramureş, Suceava, Bihor, Argeş şi Vrancea, dar mai există probleme destul de mari şi în Giurgiu şi Dolj. În aceste două judeţe, unde suprafaţa împădurită este redusă, de numai 6-10%, tăierile masive, fără regenerare (aproape 40 ha în Giurgiu), creează mari probleme.

În acest context, Lucia Varga a precizat că departamentul pe care îl conduce lucrează la o strategie pentru împădurirea terenurilor degradate, în viitorul apropiat urmând să fie prezentate şi zonele unde vor avea loc astfel de lucrări.

Deocamdată, se ştie că va fi împădurită Lunca Dunării şi vor fi plantate perdele pentru refacerea coridoarelor forestiere de-a lungul cursurilor de apă. De asemenea, vor fi împăduriţi versanţii pentru reducerea riscului la inundaţii.

Prejudiciu de 8,9 milioane de euro

În ultimul timp a fost pusă sub semnul întrebării activitatea unor angajaţi ai inspectoratelor silvice. Din acest motiv, se realizează controale încrucişate şi supracontroale pentru a identifica persoanele care încă mai închid ochii la furtul de lemn în loc să aplice legea.

„Este necesară reorganizarea acestor instituţii de control, reorganizare care va curăţa această instituţie. Şi la nivelul Ministerului, prin concursul organizat, în Direcţia de Control a rămas numai personal pregătit profesional care doreşte să aplice legea în interesul pădurii“ – a adăugat Varga.

Din sinteza activităţii de control, desfăşurate de inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare (ITRSV), în primele şase luni din 2013,  la nivelul întregii ţări, reiese că au fost efectuate 7.609 controale.

În urma acestora, numărul de sesizări penale este de 427, iar prejudiciul se ridică la 39,9 milioane de lei, adică aproape 8,9 milioane de euro. Numărul de contravenţii s-a ridicat la 2.076, iar valoarea acestora, la 7.265.300 lei. Volumul de arbori tăiaţi ilegal a fost de 179.950 metri cubi, iar numărul de reclamaţii şi de sesizări soluţionate, 782.

Noua legislaţie, pe scurt

După o dezbatere publică de trei luni, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a elaborat câteva modificări legislative. În acea perioadă au existat întâlniri publice în 20 de judeţe cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ocoalelor silvice de stat şi private, composesoratelor, asociaţiilor patronale, sindicatelor, organizaţiilor neguvernamentale şi ai proprietarilor de păduri private. De asemenea, la aceste dezbateri au participat mediul academic şi parlamentari. 

Principalul act legislativ, Codul Silvic, a fost modificat şi supus dezbaterii publice. În aceste zile se află în circuitul de avizare interministerial, urmând ca, la sfârşitul lunii august, să fie pus pe masa Guvernului, la pachet cu şase acte normative subsecvente.

Dintre acestea menţionăm: Hotărârea de Guvern (privind provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, a lemnului şi produselor din lemn), a cărei principală prevedere este reducerea riscului intrării pe piaţă a lemnului recoltat ilegal. De exemplu, avizele de însoţire a lemnului vor fi eliberate de către administrator şi nu de către cel care exploatează masă lemnoasă (până acum cel care exploata îşi întocmea singur avizele de însoţire a lemnului). Numărul emitenţilor scade de la 9.000 la 440, ceea ce asigură un control mai eficient al transportului de lemn. 

Hotărârea de Guvern privind acordarea compensaţiilor proprietarilor care au păduri în arii protejate este alt act legislativ, care vizează aproximativ 180.000 ha. Se vor acorda proprietarilor de păduri compensaţii între 40 şi 200 de euro pe an, pe hectar.

Prin legea contravenţiilor silvice, se clarifică cadrul legislativ, se interzice transportul lemnului pe timp de noapte şi se măreşte cuantumul sancţiunilor existente, de două până la cinci ori.

Hotărârea de Guvern de reorganizare a ITRSV are ca principal scop întărirea actului de control. Prin legea privind statutul personalului silvic se stabilesc cazurile de incompatibilitate în exercitarea funcţiunii. În prezent sunt cazuri în care unii angajaţi silvici păzesc pădurea ziua, deşi aceleaşi persoane deţin utilaje de exploatare şi transport al lemnului pe care folosesc în interes propriu, seara. 

Varga consideră că aceste modificări legislative vor duce la o gestionare durabilă a pădurilor, la diminuarea furturilor din pădure, prin întărirea actului de control şi clarificarea normelor de reglementare.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Articole înrudite