Articole revista 16 August 2013, 01:41

Valea Doftanei, locul unde oamenii sporesc farmecul naturii

Scris de

Natura, la ea acasă

Pornim la drum cu maşina, într-o dimineaţă de iulie, din Câmpina înspre Valea Doftanei. Străbatem Calea Doftanei, una dintre cele mai lungi străzi ale urbei. După ce ieşim din aglomeraţia urbană, coborâm uşor printre pădurile din lunca largă a râului, trecem pe sub maluri sfârtecate de ape aduse de torenţi, unde sălăşluiesc livezi de prun şi măr. Drumul continuă cu serpentine uşoare, paralel cu firul apei Doftanei. Trecem prin Lunca Mare, sat izolat al comunei ascunse printre dealurile de deasupra şoselei, Şotrile. O aşezare unde pâlcuri de cătină roşie suplinesc pădurile de altădată, cătină care înnobilează râpele ce apar din toate părţile. Până la Valea Doftanei, traseul lung trece de 30 km, iar râul primeşte, până sus, ca afluenţi, nu mai puţin de şapte pâraie, dintre care unele îşi mână împreună apele, adesea vijelioase, în aval, în marea acumulare de la Paltinu, unde îşi găsesc liniştea. Acumularea, realizată în 1971, este o construcţie deosebit de atrăgătoare. Lungă de 465 metri la coronament şi înaltă de peste o sută de metri, acumularea are o capacitate enormă de retenţie: peste 50 milioane mc de apă, care potoleşte, în tot anul, setea a sute de mii de oameni din zeci şi zeci de aşezări urbane şi rurale, din aval, inclusiv Ploieştiul, capitala judeţului Prahova.

Firul asfaltului continuă înspre munte, paralel cu cel al apei repezi a Doftanei. Imagini de un pitoresc aparte: văi, văioage, povârnişuri, poteci. Mulţime de animale la păscut, pe poieni întinse, cât vezi cu ochii. La fiecare pas, peisaje unice cu păduri nesfârşite de fag şi de brad, apoi, cu alte şi alte poieni. Ne strecurăm uşor pe şoseaua umedă, ploile aici fiind frecvente ca la Ecuator. Dăm faţă cu un sat cocoţat pe un platou pe malul drept. Este Podul Cheii, care aparţine de comuna vecină, Brebu. De aici, albia râului se îngustează şi formează... o cheie adâncă de 60-70 metri. Avem în faţă Cheia Doftanei, o minune a naturii, lungă de 20-30 metri. Înfăţişarea sa insolită se explică că aici râul traversează un strat dur de conglomerate. La câţiva kilometri în amonte, traversăm râul şi pătrundem în larga depresiune a Teşilei.

Valea Doftanei, o comoară pentru turism

Intrăm astfel în comuna Valea Doftanei. Localitate lungă de peste opt kilometri şi alcătuită din doar două sate: Teşila şi Trăisteni. Până la Primărie, cap de drum, străbatem nesfârşita şosea principală. Pe dreapta şi pe stânga, mulţime de case noi. Unele tip vilă, altele şi mai impunătoare – pensiuni, aproape una lângă alta. Numărăm vreo 30. Apoi, şcoli şi grădiniţe. Apoi liceul, pe al cărui frontispiciu citim numele: Carol I. Aer ozonat şi, mai ales, linişte. Din curţile chivernisite răzbate miros de brad, de caşcavea, dar şi miros îmbietor de pâine caldă. În centru, lângă Monumentul Eroilor, o casă mare şi frumoasă: Primăria. La intrare, lângă un nuc enorm, o statuie de bronz. Aceasta reprezintă pe unul dintre cei mai populari gospodari, Emil Cojocărescu, fost primar de renume în judeţ şi în ţară, trecut însă de tânăr în eternitate. Urcăm treptele unor scări lungi şi intrăm în sediu. În biroul său mobilat modest, primarul, Ion Manea. Un om cât bradul, voios şi bucuros de oaspeţi, se recomandă: primar şi inginer silvic. E tare mândru de comuna sa, cu cele fix 28.626 ha, câte are în patrimoniu, cu cele 20.000 ha de păduri, de brad, de fag, de stejar. Cât vezi cu ochii de aici, numai păduri. „Avem, o pădure virgină – Glodeasa – de peste 700 ha, în care nu se merge decât pe poteci şi cărărui. Este un peisaj de poveste, declarat monument al naturii. Comuna are foarte mulţi vecini: de la limita judeţului Prahova cu Braşovul avem Săcele şi Predealul apoi Sinaia, Buşteni şi Secăria, Brebu. Peste deal, Măneciu, cu satul său - Staţiunea Cheia.“ Bogăţie mare sunt mulţimea de pajişti şi goluri alpine, care ajută la dezvoltarea zootehniei. „Avem peste 8.000 de ovine, sute de capre, peste 2.600 de vaci de lapte, dar şi numeroşi cai. Efectivele de animale se menţin, dacă nu cumva chiar şi sporesc de la an la an. Şomajul i-a adus «acasă» pe mulţi localnici şi i-a apropiat serios de agricultură, dar şi de turism“, zice primarul, încrezător în viitorul comunei .

Anul acesta, Festivalul caşcavelei, la a 12-a ediţie

La Valea Doftanei caşcaveaua se produce de când este satul. De peste 500 de ani! Aproape toţi sătenii sunt crescători de animale şi aproape toţi produc, înainte de toate, caşcavea. Fiecare cu reţeta sa. Caşcaveaua a fost atestată ca produs tradiţional de către OSIM de mai mulţi ani. Tot de atunci, ne mai spune primarul, a fost organizat şi un Festival, de nivel judeţean şi naţional, al caşcavelei. Acesta a ajuns acum la ediţia a 12-a, desfăşurându-se în fiecare toamnă, la început de septembrie. A devenit vestit ca târg judeţean de lactate, de brânzeturi, în special de caşcavea, dar şi târg de animale de rasă, de obiecte de artizanat realizate de meşterii locali.

„Natura la Valea Doftanei este deosebit de primitoare şi darnică cu omul, atrăgând totodată numeroşi turişti, atât români cât şi străini. Potenţialul turistic este extraordinar, mai grăieşte primarul Ion Manea. Dovadă că avem peste 30 de pensiuni agroturistice atestate, care pot găzdui un număr mare de turişti. Pensiunile sunt prezentate pe site-ul primăriei, avem o persoană desemnată, care se ocupă de turism. Ne bucurăm mult că avem în derulare un proiect special al unui investitor, care a achiziţionat o suprafaţă de teren de peste 200 ha în zona de nord, la limita cu judeţul Braşov, care va organiza aici o staţiune de odihnă eco, cu o capacitate de 1.500 de turişti pe an, staţiune care va avea toate mijloacele proprii de energie electrică, de apă potabilă, de încălzire, dar şi ferme agricole de producţie etc. Noi avem uşile deschise pentru orice investitor şi vom face tot ce depinde de noi pentru dezvoltarea turismului; principalele noastre investiţii vor fi orientate către acest scop. Îi încurajăm pe săteni să ne fie aproape, cum tot astfel şi noi suntem alături de ei. Este poate îndeajuns să arătăm bugetul local, care în mai puţin de un an a crescut de la 27 miliarde lei vechi la peste 90 miliarde lei vechi. Acum obiectivele noastre sunt orientate către noi investiţii, dar şi către educaţie şi cultură. Cum dintre cei 6.000 locuitori peste 1.000 sunt şcolari şi preşcolari, iar aproape 500 sunt elevi la liceul cu profil agromontan, am acordat, din bugetul local, 123 de burse, dintre care 40 de merit. Încurajăm astfel mult performanţa. În toate domeniile. De aceea sper şi cred că Valea Doftanei va avea viitorul aşteptat“, ne încredinţează primarul Ion Manea.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Vizualizari 3220
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti