Logo
Imprimă această pagină

Avem fond mutual, dar fără norme

Odată cu înfiinţarea fondurilor mutuale, fermierii români nu mai riscă absolut nimic din punct de vedere meteorologic sau al pierderilor cauzate de diferenţe de piaţă din pierderi de venit, este de părere ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Fermierii, în schimb, se plâng însă de faptul că seceta şi îngheţul sunt în continuare ignorate, iar de la participare benevolă la fond s-a ajuns la „obligaţie“. Unii susţin că este vorba chiar de un impozit suplimentar pus pe seama fermierilor, în timp ce alţii declară că a venit vremea schimbărilor, cel puţin în privinţa mentalităţilor.

Sprijin mai mic pentru cei care nu cotizează la fond

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că înfiinţarea fondului mutual reprezintă cea mai mare realizare a agriculturii româneşti din ultimul deceniu. „Fermierii vor avea posibilitatea, pe lângă societăţile de asigurări, să cotizeze la un fond mutual creat şi sprijinit de către Comisia Europeană pe baza unui ONG care va fi înfiinţat, costurile de funcţionare urmând să fie suportate pentru o perioadă de trei ani din fonduri europene, din fonduri de dezvoltare rurală pe care România le va avea la dispoziţie“, a precizat Constantin.

Fondul poate fi creat de către fermierii care deţin cel puţin 30% din suprafaţa agricolă a României, urmând ca acesta să acopere toate riscurile, inclusiv cele neacoperite de societăţile de asigurări, respectiv îngheţ, grindină, secetă, pierderile de venit cauzate din anumite probleme, boli care apar pe piaţă, promite Constantin. Fondul se constituie din 65% contribuţie naţională şi a Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor. Fermierii care nu cotizează la fondul mutual vor primi în continuare subvenţii de la stat, dar numai 20% din sprijinul de la bugetul naţional, a anunţat ministrul.

De la participare benevolă, la obligaţie

Nicolae Sitaru din Ialomiţa se numără printre fermierii care au participat chiar la primele consultări iniţiate de Ministerul Agriculturii cu asociaţiile de producători agricoli în vederea constituirii fondului mutual. Forma în care a apărut ordonanţa de urgenţă care reglementează din punct de vedere legislativ modul în care se vor înfiinţa aceste fonduri în România nu îl satisface aproape deloc. Şi aceasta pentru că una s-a discutat la început şi alta s-a trecut în lege, după cum spune agricultorul.

„Când am început discuţiile la minister s-a spus că participarea la fond e benevolă, după care a devenit obligaţie. Tot aşa s-a zis că vor fi incluse seceta şi îngheţul, ceea ce nu s-a întâmplat, iar acum promit că le trec în norme. După cum arată actul normativ la momentul actual, vorbim mai degrabă de un impozit suplimentar pentru fermieri“, afirmă Sitaru.

Constantin, în schimb, susţine că obligaţia fermierilor să se înscrie la fond „nu este anticonstituţională, ci o măsură pentru stimularea agriculto­rilor să se înscrie în aceste fonduri, care ar fi trebuit să se constituie încă din 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, pentru că ele vin în sprijinul agricultorilor.“

Sitaru nu crede însă că actul normativ sau mai bine zis fondurile mutuale vor deveni funcţionale în acest an, mai ales că în circa două luni începe recoltatul la porumb.

Lucrurile nu sunt clare nici în ceea ce priveşte cotizaţia membrilor. Se ştie doar că aceasta ar fi, în principiu, mai mică decât prima de asigurare acoperită de către stat. Însă şi aici lucrurile trebuie diferenţiate, pentru că micii fermieri plătesc un preţ către asiguratori, iar marii latifundiari altul, deoarece au o cu totul altă putere de negociere. Ar mai fi multe de spus şi legat de diferenţele de venit care pot apărea şi „din cu totul alte cauze“.

Iar dacă până şi francezii se chinuiesc de vreo trei ani să facă fondul să funcţioneze, ce să ne mai mire că lucrurile se mişcă atât de greu la noi, se întreabă agricultorul.

Există şi fermieri încrezători

Doru Moţ, un fermier din Timiş, este ceva mai optimist. El declară că ideea este extraordinară – chiar dacă este impusă cu „forţa“ – şi ţine de solidaritatea umană. Recunoaşte însă că foarte multă lume e circumspectă pentru că aşa se „întâmplă când se strâng bani şi nu se ştie unde se duc“. În plus, poate că şi momentul constituirii fondurilor mutuale nu este cel mai oportun, mai ales că vine după un an agricol 2012 dificil, care a afectat serios veniturile agricultorilor.

Fermierul mai spune că nu este de mirare că n-au fost incluse în lista riscurilor avute în vedere seceta şi îngheţul pentru că acestea afectează areale mari, iar banii s-ar epuiza foarte repede. Dovada este şi faptul că statul nu poate asigura fondurile pentru aceste despăgubiri.

„Cred că sunt alte incidente pe ariile mai înguste unde omul poate fi ajutat să treacă mai departe“, afirmă Moţ. În atare condiţii, agricultorii vor avea la dispoziţie, pe de o parte, fondul mutual, iar pe de altă parte firmele de asigurare pentru a se feri de incidentele care ar putea să le compromită producţia. Cu o condiţie, să şi dispună de banii necesari. În plus, mai e ceva de lucrat şi la mentalitatea fermierilor, care îşi vor schimba treptat modul de a gândi. E un moment de inerţie psihologică, mai declară Moţ.

Lista compensaţiilor din noua Ordonanţă de Urgenţă

Guvernul a aprobat în luna iunie „Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.“ Fondurile mutuale sunt organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul acordării de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

Compensaţiile se vor acorda pentru:

a) „Pierderi economice“ - Orice costuri suplimentare suportate de un agricultor drept rezultat al unor măsuri excepţionale întreprinse de acesta cu scopul reducerii aprovizionării pieţei în cauză sau orice pierdere substanţială care afectează producţia;

b) „Incident de mediu“ - Apariţia specifică a poluării, a contaminării sau a degradării în ceea ce priveşte calitatea mediului, cauzate de un eveniment specific şi limitate geografic;

c) „Situaţie excepţională“ – Situaţie în care se produce un eveniment/ fenomen excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate afectează producţia agricolă sau procesul de producţie de natură să compromită într-o proporţie însemnată rezultatul economic al activităţii şi să genereze pierderi economice care afectează reluarea ciclului productiv. Fondul mutual va fi condus de un Consiliu Director, a cărui componenţă, atribuţii, mod de organizare şi funcţionare se stabilesc prin statutul fondului.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Revista Lumea Satului