reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Feb 2020

Comuna Mălini, între poezia lui Labiş, activităţile economice şi turism

Mălini este una dintre localităţile din judeţul Suceava, situată la 20 km de Fălticeni, în care turismul cultural şi cel de agrement au cunoscut o puternică dezvoltare în ultimii ani. Atestată documentar într-un hrisov de la Ştefan cel Mare din 15 septembrie 1498, numele comunei vine de la o pădure de mălini care s-a păstrat şi astăzi.

Turismul, principalul atu al comunei

Beneficiind de un cadru natural deosebit, administraţia locală s-a preocupat să valorifice potenţialul turistic al zonei. După ce au apărut câteva pensiuni, primarul Petru Nistor a aplicat principiile manageriale ale mediului privat din care a venit, gândind un complex turistic care să atragă turiştii atât iarna cât şi vara.

Pentru sezonul de iarnă s-a amenajat o pârtie de schi cu o lungime de 800 m dotată cu teleschi, instalaţie de nocturnă, tunuri de zăpadă şi ratrac. Pentru perioada caldă, administraţia locală a achiziţionat, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, bull-karturi. Apoi, la baza pârtiei a fost amenajat un parc de joacă pentru copiii dar şi de odihnă pentru adulţi, au apărut terenurile de tenis, s-au modernizat şi s-au construit pensiuni noi care să asigure confortul turiştilor.

„Din luna august începem lucrările la o bază de hidroterapie cu apă sărată adusă de la Salina Cacica, iar inaugurarea bazei vrem să aibă loc cel mai târziu la începutul anului 2014“, ne-a spus primarul Petru Nistor.

Recent, la zestrea turistică a comunei Mălini s-a mai adăugat un obiectiv important, o biserică din lemn după un model maramureşean.

„Avem pârtia de schi, parcul de la baza pârtiei, muzeul Labiş, drumul Vitoriei Lipan din Baltagul lui Mihail Sadoveanu şi Crucea Talienilor şi am zis să facem şi o biserică după modelul celei de la Bârsana. De acolo ne-am inspirat pentru a o construi“, a precizat primarul Petru Nistor .

Alimentarea cu apă potabilă, în atenţia administraţiei locale

Dar, pentru a face turism, edilii din Mălini spun că au nevoie şi de o infrastructură corespunzătoare. Patru sate, Mălini, Poiana Mărului, Suha şi Pâraie, au reţea de canalizare pe o lungime de 30 kilometri şi patru staţii de epurare realizate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Pentru viitorul apropiat executivul, condus de Petru Nistor, şi-a asumat un proiect îndrăzneţ de alimentare cu apă potabilă a întregii comune. Proiectul a apărut ca o nece­sitate stringentă în urma fenomenului de secetă accentuată înregistrată în anul 2012.

În toamna anului trecut au fost efectuate lucrări de forare într-o zonă din apropierea râului Suha Mare, iar rezultatele au fost mai mult decât mulţumitoare. „Reţeaua va avea o lungime de 37 km, cu 4 puţuri de aducţiune din pânza freatică, apa captată fiind stocată într-un bazin de 500.000 litri şi va ajunge în comună prin cădere, astfel încât preţul cu care va fi furnizată populaţiei să fie mic. Ideea este să avem o apă ieftină şi bună. Din bugetul propriu am făcut studiul de fezabilitate şi toate ridicările topo necesare proiectării, restul finanţării urmând a fi asigurată din fonduri europene. Proiectul este gata şi urmează a fi depus pentru finanţare. Această reţea va deservi 80% din populaţia comunei. Aceasta este provocarea nr. 1 a administraţiei locale“, a precizat Petru Nistor.

Vitele localnicilor, protejate în 7 saivane

Ca peste tot în mediul rural, apar şi priorităţi noi menite să modernizeze comuna şi activităţile locuitorilor. După ce mai întâi s-a îndeplinit dorinţa arzătoare şi cea mai justificată a locuitorilor, aceea de a beneficia de drumuri şi de căi de acces funcţionale indiferent de anotimp sau de starea vremii, fiind o zonă cu un ridicat potenţial zootehnic, s-au construit mai multe saivane pentru adăpostul animalelor pe timpul verii. Crescătorii de animale şi-au format în 2008 Asociaţia agricolă „Mălini – Stânişoara“, una dintre primele activităţi fiind arendarea, de la primă­ria Mălini, a păşunilor din zonă. Dacă în primii ani asociaţia s-a ocupat de organizarea şi asigurarea păşunatului pentru întreg efectivul de animale din zonă şi de efectuarea lucrărilor de protejare, întreţinere, amenajare a păşunilor, în anul 2012 s-au construit cinci saivane. Pentru această vară, Asociaţia agricolă „Mălini – Stânişoara“ şi-a propus să construiască trei stâne noi la Muncelu, Arşiţa Nemţişoru şi Poiana Lungă şi încă două saivane, la Muncelu şi Pojorâta.

Învăţământul, adaptat specificului zonei

La Mălini funcţionează cinci şcoli gimnaziale, o şcoală primară şi şase grădiniţe. Toate unităţile de învăţământ asigură condiţii bune şi foarte bune de învăţământ, dar primarul Petru Nistor tot nu este mulţumit de ceea ce poate oferi copiilor.

„În perioada vacanţei vrem să modernizăm centrala termică de la Şcoala Mălini, să o extindem astfel încât să asigurăm încălzirea centralizată pentru toate unităţile de învăţământ din sat. Vrem să reevaluăm programa pentru a putea înfiinţa clase de şcoală profesională cu profil tehnic. Ne dorim o clasă de exploatări forestiere, pentru că aceasta este ocupaţia de bază a majorităţii locuitorilor şi o clasă de turism specialitatea bucătar – ospătar pentru fete. În Mălini sunt 20 de pensiuni cu aproximativ 400 de locuri de cazare şi este nevoie de oameni calificaţi în acest domeniu“, a concluzionat primarul comunei.

Învăţământul şi religia au avut rolul determinant în edificarea spirituală şi culturală a zonei, de aici plecând teologi, profesori universitari, scriitori, artişti plastici, învăţători cu o vocaţie extraordinară, cel mai cunoscut reper fiind Nicolae Labiş. În 1963 a avut loc inaugurarea casei memoriale „Nicolae Labiş“, casă în care a trăit poetul, aici având loc în fiecare an decernarea premiilor câştigătorilor concursului naţional de poezie „Nicolae Labiş“.

Locuitorii din Mălini nu aşteaptă autorităţile să le cureţe şanţurile

După ploile căzute în acest an în comună administraţia locală a ajuns la concluzia că trebuie să fie făcute mai multe canale pentru colectarea apei pluviale care vine de pe versanţi, păşuni, terenurile agricole. Edilii spun că apele ar trebui dirijate pe un canal care duce spre râul Moldova şi astfel riscul de inundaţii s-ar diminua considerabil. Primarul spune că pagubele în urma precipitaţiilor abundente şi a gheţii căzute în luna iunie ar fi putut fi mult mai mari faţă de cele 60 ha afectate dacă nu ar fi fost amenajate din timp mai multe şanţuri şi canale. Pentru a urgenta lucrările, chiar dacă bugetul este „destul de subţire“, proiectul de colectare a apelor pluviale va fi realizat din fonduri proprii.

„Lucrăm şi în prezent spre Slatina, pentru a reface ce a stricat apa şi grindina. Era gheaţă de câţiva centimetri pe drum, totul era alb, s-au degradat drumurile, culturile. Am gestionat singuri problemele create, la noi oamenii nu sunt plângăcioşi. Ei nu vin la Primărie să spună că apa le-a stricat gardul, că le-a inundat terenul sau le-a colmatat şanţul. Pun mâna pe lopată şi fac ce trebuie“, ne-a spus primarul comunei.

Grijă şi respect pentru persoanele vârstnice

În comuna Mălini, administraţia locală are în atenţie persoanele vârstnice şi face eforturi pentru a le asigura condiţii decente de trai şi de îngrijire a sănătăţii. Pentru a nu fi distrus aşa cum s-a întâmplat cu multe clădiri abandonate aparţinând statului, fostul spital al comunei a fost transformat, în urmă cu aproape şapte ani, în Unitate de Asistenţă Medico-Socială, asigurând asistenţa medicală pentru sute de localnici, cei mai mulţi dintre ei fiind persoane în vârstă. În prezent, Primăria Mălini ridică un aşezământ care va putea găzdui 20 de persoane în vârstă aflate în situaţii dificile din punctul de vedere al sănătăţii sau care nu se mai pot întreţine.

„Căminul de bătrâni va avea 10 camere, o sală de mese, bucătărie, cabinet medical, grupuri sanitare şi tot ce este necesar pentru a fi funcţional. Jumătate este contribuţia autorităţilor locale şi jumătate reprezintă sponsorizare de la diverse persoane fizice şi agenţi economici. Fiecare cameră este construită de câte un sponsor. Fiecare agent economic care a dorit să ne ajute contribuie pentru construcţia, amenajarea şi dotarea unei camere. În momentul în care va fi gata, preotul se va ocupa de managementul căminului. Pentru a asigura cheltuielile de cazare şi masă, cele 20 de persoane care vor fi internate în acest cămin vor avea pensie, astfel încât o parte din bani să revină căminului. Asistenţa medicală şi restul personalului vor fi asigurate prin Unitatea de Asistenţă Medico - Socială din subordinea Consiliului Local“, ne-a declarat primarul Petru Nistor.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013