Adama 750x100 30 martie
update 1 Apr 2020

Pledoarie pentru proclamarea bujorului floarea naţională a României

Românii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională.

USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf. dr. Florin Toma, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către forul legislativ al ţării, floarea naţională a României.

De ce este necesar să avem, în mod oficial, o floare naţională? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să avem în vedere ceea ce simbolizează florile în viaţa fiecăruia dintre noi: sublimul, frumosul, dorinţa de mai bine, dragostea şi preţuirea pe care le purtăm celor dragi.

Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu, crizantema este floarea familiei imperiale, iar cireşul ornamental este floarea naţională a poporului japonez. Olanda, Turcia şi Ungaria au ca floare naţională laleaua; Spania are ca floare naţională specia Iris pseudacorus; în SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare dintre cele 50 de state componente ale federaţiei având, pe lângă trandafir, o floare naţională locală.

Tocmai de aceea USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a iniţiat acest inedit şi remarcabil proiect naţional care să se finalizeze cu proclamarea oficială, de către forul legislativ al ţării, a unei flori naţionale a României.

În lucrările susţinute pe parcursul conferinţei „Agriculture for life, Life for agriculture“ din perioada 6-8 iunie 2013, titularul disciplinei floricultură, conf. dr. Florin Toma, a concluzionat că bujorul este specia cea mai reprezentativă pentru poporul român şi, prin urmare, este cel mai îndreptăţit să i se confere, în mod oficial, rangul de floare naţională a României.

Argumentele aduse în sprijinul acestei propuneri au fost:

I) în ţara noastră numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica), crescând spontan în mai multe regiuni, în rezervaţii protejate de lege (fig. 1.);

II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate cu peste 130 cultivaruri identificate până în prezent (fig. 2);

III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor;

IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile, muzica, poezia, literatura şi pictura poporului român;

V) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători în mai multe zone ale ţării;

VI) frumuseţea florilor de bujor face posibilă realizarea unor buchete şi a altor tipuri de aranjamente florale de excepţie;

VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale (o statistică recentă arată, de exemplu, că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);

VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi atunci când trebuie să se facă o rimă cu cuvântul dor;

IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte de artizanat de o frumuseţe rară, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional;

X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit şi în scop medicinal şi cosmetic.

Toate aceste argumente sunt dezvoltate în lucrarea elaborată de conf. dr. Florin Toma, care se află postată pe pagina web a Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti (www.usamv.ro – Facultatea de Horticultură sau www.horticultura-bucuresti.ro). Sunt argumente reale, care arată că bujorul poate fi considerat un element de identitate naţională şi merită pe deplin să i se confere, în mod oficial, titlul de floare naţională a României.

În curând, pe aceeaşi pagină va fi postată şi o platformă de adeziuni, în care toţi iubitorii bujorului – o floare au conotaţii deosebite pentru poporul român – îşi pot exprima opţiunea privitoare la proclamarea oficială, de către forul legislativ al ţării, a bujorului ca floare naţională a României.

Este demn de remarcat faptul că foarte mulţi specialişti horticultori, printre care toţi titularii disciplinelor de floricultură de la celelalte Facultăţi de Horticultură din ţară şi colaboratorii lor, şi-au exprimat susţinerea pentru propunerea dlui conf. dr. Florin Toma de la USAMV Bucureşti, ca bujorul să devină oficial floarea naţională a României.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013