update 17 Jan 2017

Achim Irimescu, final de mandat. Absorbții record de fonduri, dar și risc de infringement

  • Publicat în Actualitate

Achim Irimescu a susținut la finalul anului trecut ultima sa conferință de presă în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Printre reușitele menționate de Irimescu au fost absorbția record de 3,8 miliarde euro într-un singur an, cât a deținut funcția de ministru, dar și deschiderea piețelor pentru exportul produselor românești. O problemă rămasă în suspensie este cea a Legii hypermarketurilor pentru care România a fost amenințată de Bruxelles cu declanșarea procedurii de infringement.

Bani și simplificări

„Putem vorbi aici de un record... Și mă refer la faptul că am reușit să plătim peste 3,8 miliarde de euro într-un an de zile. Și asta cu atât mai mult cu cât nu s-a plătit niciodată o sumă mai mare de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Deci, este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni“, a declarat Irimescu în ultima sa conferință de presă. O altă realizare amintită de Irimescu este simplificarea procesului de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală. „Am simplificat substanțial lucrurile și, prin măsurile luate, am reușit să facilitez foarte mult accesul la fonduri, dar este în continuare un obiectiv pentru care se pot face multe, mai ales pe programe, unde este birocrație foarte multă. În plus, este vorba și despre comportamentul celor din agenții, care interpretează prea strict legislația și eu sunt foarte nemulțumit din acest punct de vedere. De exemplu, unui beneficiar care vine cu dovezi că a schimbat soluția tehnică, punând materiale mai bune și mai scumpe, dar necerând bani în plus, i se refuză plata pe motiv că s-a schimbat soluția din proiect“, afirma Achim Irimescu. Totodată, fostul ministru crede că o șansă pentru dezvoltarea agriculturii românești este legată de întoarcerea tinerilor în țară și implicarea autorităților în sprijinirea acestora pentru a putea produce performant. Dar, în opinia ministrului acest lucru nu se va produce peste noapte deoarece „trebuie o schimbare de generații și trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale“.

Deschiderea piețelor

Achim Irimescu a ținut să precizeze că un alt obiectiv propus la începutul mandatului său și realizat a fost deschiderea piețelor de animale vii. „După foarte mulți ani și multe eforturi la Bruxelles, am reușit deschiderea piețelor arabe pentru ovine vii. Anual, crescătorii români vând pe aceste piețe peste 5 milioane de berbecuți. Ca dovadă de patriotism, ar fi să consumăm și noi aici acest tip de carne. Este o carne foarte sănătoasă, pentru că se folosesc pășunile naturale și ceva cereale, nu hormoni de creștere și altele asemenea“. În plus, o altă reușită ar fi și deschiderea pieței Uniunii Europene pentru carnea de porc și porcii vii proveniți din România. „Cred că ar trebui să se înțeleagă că nu atât exporturile pe aceste piețe sunt importante, ci mesajul că produsele din fermele românești sunt sigure. Mai țin să precizez că acum avem discuții pentru a intra pe piețele din Japonia, China și Coreea“, a afirmat Irimescu. Potrivit acestuia, a fost deschisă și piața Turciei pentru carne de vită și bovine vii. „Avem promisiunea că, după 1 ianuarie, se va deschide piața turcă și pentru oi și carcase de oi. Ar fi un lucru foarte bun, pentru că prețul este dublu față de România. Important este ca producătorii să se asocieze, pentru că ar putea cere alt preț pentru carnea de ovine, pentru că le crește puterea de negociere“, crede ministrul. La capitolul nereușite, Achim Irimescu a punctat neîn­ființarea fondului mutual, dar și trimiterea atașaților agricoli la post în străinătate. „Consider că acestea sunt mai mult lucruri care nu au fost duse până la capăt. Nu le-aș spune eșecuri“, a subliniat ministrul.

Despre infringement

Cu aceeași ocazie, fostul ministrul al Agriculturii a declarat că România riscă infringementul pentru legea care îi obligă pe retaileri să vândă 51% produse locale. „Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (...) Știți bine că infringementul se aplică după doi ani de discuții. În condițiile în care viitorul Parlament intenționează să amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluție optimă în care să se evite orice infrin­gement. Legea se aplică în momentul de față, dar nu funcționează integral, pentru că nu există normele de aplicare“, a precizat Irimescu. Acesta a mai arătat că „reprezentanţii hipermarketurilor s-au plâns la Comisia Europeană, iar aceasta a atenţionat Ministerul Agriculturii că ne-ar putea sancţiona cu infringementul pentru legea care-i obligă pe retaileri să vândă 51% produse locale“. Pe de altă parte, șeful MADR a afirmat că, la ultimul Consiliu desfășurat la Bruxelles, în concluzii se regăsesc indicații clare prin care se recunoaște că la nivel european sunt comercianți care aplică practici comerciale neloiale. Întrebat de ce a lăsat moștenire succesorului său această lege, șeful MADR a precizat că, „și în condițiile în care normele vor fi adoptate până în 15 ianuarie, când este termenul limită, legea nu va funcționa, pentru că suntem în plină iarnă și nu avem cantitățile de produse necesare de la producătorii români (...) Oricând trebuie să ai un început, chiar dacă până se reglementează lucrurile mai durează. Noi ne-am respectat termenele. Este important că ministerul adoptă până în 15 ianuarie această HG. Ne-am făcut datoria, că nu se va aplica efectiv...; oricum, la ministerul acesta va fi un nou ministru, care le moștenește și le va publica. Dacă eu eram ministru, până în 15 ianuarie le adoptam. Sunt sigur că mi-am făcut datoria“, a conchis Irimescu. Precizăm că Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

Lanțul scurt, „lunga“ problemă

Potrivit proiectului de HG care stabilește normele metodologice pentru Legea nr. 150/2016 de comercializare a produselor agricole publicat pe 12 decembrie pe site-ul MADR, produsele alimentare proaspete, dar și cele congelate și procesate vor intra pe lanțul scurt de aprovizionare, care implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori. Și pentru că tocmai acest „lanț scurt“ a fost un fel de cui al lui Pepelea în aplicarea noii legislații, Irimescu a ținut să ofere unele explicații legate de definiția europeană a lanțului scurt, care ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul. „După definiția europeană, lanțul scurt înseamnă să înlăturăm dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul – și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional și de aici dificultatea în relația cu Comisia Europeană și discuții cu riscul de infringement“, a mai spus Irimescu.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 10-11

Articole înrudite